Streptococul de grup A este un tip comun de bacterie care provoacă de obicei infecţii ale gâtului şi scarlatină. În timp ce majoritatea infecţiilor sunt uşoare, în cazuri rare Strep A poate provoca infecţii invazive care pot fi fatale. O nouă analiză dezvăluie mai multe despre originile principalei tulpini bacteriene implicate în creşterea numărului de cazuri letale.
În perioada 2022-2023, agenţiile de sănătate din întreaga lume au înregistrat o creştere a numărului de infecţii invazive severe cu Strep A, în urma ridicării restricţiilor pandemice.
O nouă analiză condusă de cercetătorii de la Imperial College London şi de Agenţia de Securitate Sanitară din Marea Britanie (UKHSA) a confirmat că o variantă numită M1UK a jucat un rol-cheie în această creştere.
Se ştie că tulpinile M1 provoacă mai multe infecţii invazive decât alte tipuri de Strep A.
Deşi a fost identificată şi secvenţiată pentru prima dată în Regatul Unit, M1UK a fost recent legată de creşterea numărului de infecţii grave în Europa, Australia, America de Nord şi Japonia, înregistrată după ridicarea restricţiilor pandemice. De asemenea, a fost detectat în America de Sud, Noua Zeelandă şi Taiwan.
Se crede că nivelurile scăzute de infecţii cu streptococul A în timpul pandemiei ar fi lăsat populaţiile deosebit de sensibile la aceste infecţii, în special copiii, deschizând calea pentru creşterea numărului de îmbolnăviri observată în multe ţări.
Într-un nou studiu privind genetica tulpinii M1UK, publicat pe 10 mai în revista Nature Communications, oamenii de ştiinţă oferă noi informaţii despre momentul apariţiei acesteia şi despre cum se compară cu alte tulpini.
Folosind secvenţierea genetică a probelor obţinute de la pacienţi, combinată cu modelarea computerizată, aceştia au descoperit că M1UK a apărut probabil în jurul anului 2008, înainte de a creşte progresiv începând cu 2010.
În comparaţie cu tulpinile M1 anterioare, care au rămas relativ neschimbate în ultimii 40 de ani, M1UK produce mai multe toxine care provoacă scarlatina.
„Bacteriile evoluează în timp şi, deoarece Streptococul A este un agent patogen exclusiv uman, acesta va dobândi modificări genetice pe măsură ce se răspândeşte în populaţie", a declarat într-un comunicat profesorul Shiranee Sriskandan de la Departamentul de boli infecţioase de la Imperial College London, care a condus cercetarea alături de colegii săi de la UKHSA,.
„Majoritatea variantelor apar şi dispar în timp, însă M1UK pare să fie acum stabilită în Marea Britanie şi în alte ţări. Nu se ştie dacă acest lucru va rămâne aşa pe termen lung", a precizat specialistul.
Istoricul genetic
După ce au căutat în bazele de date genomice globale, echipa a arătat că, atunci când s-a constatat pentru prima dată prezenţa M1UK în Marea Britanie, în 2019, doar două tulpini M1UK au putut fi identificate din secvenţe genomice din afara Regatului Unit.
Dar analiza ulterioară din alte ţări care investighează tendinţele de schimbare a Strep A (inclusiv infecţiile invazive) arată că M1UK este acum prezentă în peste 10 ţări din întreaga lume, iar în unele cazuri a devenit tulpina dominantă în perioada post-pandemică.
Analiza evidenţiază, de asemenea, un efect de stagnare, în care infecţiile cu Strep A s-au redus în timpul pandemiei de Covid-19, care a coincis cu o distanţare socială generalizată şi blocaje. Dar după această perioadă, M1UK s-a extins rapid în Regatul Unit, cu o creştere marcantă a cazurilor de scarlatină şi a infecţiilor invazive cu Strep A în 2022.
Potrivit cercetătorilor, în timp ce transmiterea redusă a Streptococului A în timpul pandemiei ar fi putut duce la scăderea imunităţii în rândul populaţiei, cercetarea evidenţiază caracteristicile genetice ale M1UK care indică un avantaj de supravieţuire faţă de alte tulpini, permiţându-i să se răspândească mai uşor şi să aibă potenţialul de a provoca boli mai grave. S-ar putea ca imunitatea sporită a populaţiei faţă de tulpina M1UK să permită apariţia altor tipuri de tulpini.
„Deşi acum ştim că varianta M1UK a fost la originea unei mari părţi din creşterea înregistrată iarna trecută, aceasta a apărut într-o perioadă neobişnuită a anului, ceea ce înseamnă că a coincis cu virozele respiratorii şi cu presiunile de iarnă, care au avut un impact asupra severităţii", a mai precizat profesorul Sriskandan, care este, de asemenea, directorul clinic al Centrului pentru Biologia Rezistenţei Bacteriene.
Creşterile observate în diferite momente la nivel mondial se datorează probabil imunităţii reduse împotriva agenţilor patogeni respiratori specifici, în special Strep A, crede cercetătorul.
Potrivit acestuia, vaccinurile ar putea ajuta la prevenire, evidenţiind o nevoie pentru un vaccin împotriva Strep A.
