Oamenii de ştiinţă au descoperit pentru prima dată că un tip de celule imune speciale, aşa-numitele „celule T ucigaşe", prezente în organismul adulţilor în vârstă, şi care sunt îndreptate împotriva virusurilor gripale, deşi seamănă foarte mult cu cele întâlnite la nou-născuţi şi copii, au dificultăţi în a recunoaşte celulele infectate. Descoperirea deblochează potenţialul de dezvoltare a unor vaccinuri şi terapii adaptate la diferite grupe de vârstă.
Celulele T ucigaşe, cunoscute şi sub numele de celule T CD8+ joacă un rol esenţial în sistemul imunitar prin eliminarea celulelor infectate cu virusuri. Deşi există multe studii asupra acestor celule imunitare la adulţi, se ştiu încă foarte puţin despre modul în care ele evoluează şi funcţionează de-a lungul vieţii umane.
Într-o cercetare de pionierat, publicată luni, în Nature Immunology, şi condusă de Institutul Doherty pentru Infecţii şi Imunitate şi universitatea UNSW din Sydney, Australia, cercetătorii au folosit tehnologii de ultimă generaţie pentru a examina celulele T ucigaşe la diferite grupe de vârstă - nou-născuţi, copii de vârstă şcolară, adulţi şi adulţi mai în vârstă (60+ ani) - pentru a înţelege modul în care vârsta modelează imunitatea în faţa virusurilor gripale.
Echipa a descoperit similitudini neaşteptate în răspunsurile celulelor T între nou-născuţi/copii şi adulţii în vârstă.
„Pe baza studiilor anterioare, ne aşteptam să descoperim că celulele T ucigaşe la adulţii mai în vârstă sunt mai puţin eficiente deoarece au fost 'adormite' sau epuizate", a declarat dr. Carolien van de Sandt, de la Universitatea din Melbourne, cercetător principal la Institutul Doherty şi primul autor al lucrării.
Spre surprinderea cercetătorilor, celulele T ucigaşe foarte eficiente pe care le-au detectat la copii şi adulţi păreau de fapt să dispară şi să fie înlocuite cu celule suboptime la adulţii mai în vârstă.
„Este aproape ca şi cum ai înlocui sabia unui soldat roman cu un cuţit de bucătărie; ei pot învăţa cum să o folosească, dar nu va fi niciodată la fel de eficientă ca sabia", a explicat dr. de Sandt.
Potrivit acesteia, una dintre cele mai intrigante descoperiri ale studiului a fost că aceste celule, cu o capacitate mai redusă de a recunoaşte virusurile gripale, prezentau caracteristici genetice foarte asemănătoare cu celulele T găsite la nou-născuţi.
Potrivit autorilor, cercetarea contribuie în mare măsură la înţelegerea modului în care imunitatea se schimbă de-a lungul vieţii unui individ şi are potenţialul de a avansa semnificativ domeniul vaccinologiei.
„Descoperirile noastre sugerează că, dacă dorim să stimulăm celulele T ucigaşe prin vaccinare, momentul poate juca un rol esenţial pentru a menţine aceste celule T ucigaşe optime până la o vârstă înaintată", a declarat prof. Katherine Kedzierska de la Universitatea din Melbourne, şefa Llboratorului de celule T umane de la Institutul Doherty, una dintre autoarele principale ale cercetării.
Potrivit specialiştilor, studiul oferă informaţii valoroase despre complexitatea răspunsurilor celulelor T ucigaşe pe măsură ce îmbătrânim, şi reprezintă un punct important de cotitură pentru cercetarea imunităţii la la bătrâneţe, având implicaţii de anvergură şi deschizând noi posibilităţi pentru dezvoltarea unor vaccinuri şi terapii mai bune, adaptate la diferite grupe de vârstă.
Echipa a folosit noi metode de învăţare automată pentru a reconstrui modul în care aceste celule T ucigaşe specifice virusului gripal se dezvoltă de-a lungul vieţii.
Pe măsură ce indivizii cresc, celulele T ucigaşe devin mai puternice şi mai eficiente în eliminarea celulelor infectate, dar aceste abilităţi dispar la adulţii în vârstă, unde sunt preluate de celule cu o capacitate de ucidere mai mică, au concluzionat cercetătorii australieni.
