Aspirina este unul dintre cele mai frecvent utilizate medicamente în Statele Unite. Studiile arată că peste 40% dintre adulţii cu vârsta de 60 de ani sau mai mult iau o aspirină în fiecare zi pentru a preveni formarea unor cheaguri de sânge periculoase care ar putea duce la un infarct miocardic sau un accident vascular cerebral (AVC).
Cu toate acestea, în ultimii ani, experţii au renunţat la utilizarea generalizată a terapiei cu aspirină pentru toţi adulţii în vârstă, după ce studiile au arătat că aceasta implică un risc crescut de sângerare majoră care, cel mai probabil, depăşeşte orice beneficiu în prevenirea unui prim infarct sau a unui AVC, potrivit CNN.
Totuşi, aspirina este încă recomandată în unele cazuri pentru persoanele care au avut un infarct miocardic sau un AVC, pentru a preveni un altul.
Întrucât aspirina poate contribui la pericolul unor hemoragii mari, cum ar fi anevrismele, cercetătorii au vrut să afle dacă aceasta ar putea fi, de asemenea, un factor în cazul unor pierderi de sânge mai subtile: cele care pot duce la anemie sau la reducerea oxigenului din sânge.
Anemia este o altă mare problemă la vârstnici, deşi poate subapreciată în comparaţie cu infarctul miocardic şi AVC.
Studiile arată că 30% dintre adulţii cu vârsta de 75 de ani şi peste din întreaga lume sunt anemici, iar anemia este în general legată de o stare de sănătate mai proastă - inclusiv oboseală, probleme de memorie şi de gândire, depresie şi un risc crescut de deces.
Un studiu publicat luni, în Annals of Internal Medicine, a urmărit mai mult de 18.000 de adulţi care aveau 65 de ani şi peste din Statele Unite şi Australia.
Jumătate au luat 100 de miligrame de aspirină pe zi - o doză mică - în timp ce cealaltă jumătate a luat un placebo.
Cercetătorii i-au urmărit timp de aproximativ cinci ani. Participanţii la studiu au avut vizite anuale la medic şi teste de sânge pentru hemoglobină şi feritină, o proteină din celulele sanguine care stochează fierul.
S-a observat că există o diferenţă mică între cele două grupuri, dar sesizabilă.
Adulţii care au luat aspirină au avut cu 20% mai multe şanse de a fi anemici decât cei care nu au luat-o, informează CNN.
Pe baza rezultatelor, cercetătorii au estimat că 24% dintre vârstnicii din grupul ca a luat zilnic aspirină au dezvoltat anemie în decurs de cinci ani, comparativ cu 20% dintre cei din grupul placebo.
De asemenea, cei care au urmat un regim cu aspirină au avut niveluri uşor mai scăzute de hemoglobulină şi feritină, care ajută celulele sanguine să transporte oxigenul.
Diferenţa sesizată a persistat chiar şi atunci când cercetătorii au ajustat datele pentru a ţine cont de cancer şi de evenimentele de sângerare majoră din timpul studiului, precum şi de alte diferenţe între participanţi, cum ar fi vârsta, sexul, diabetul, bolile renale şi utilizarea de medicamente antiinflamatoare nesteroidiene, (AINS).
Studiul nu a analizat modul în care aspirina ar putea contribui la anemie, dar autorii au o idee despre cum s-ar putea întâmpla acest lucru.
Aspirina îngreunează coagularea sângelui, deoarece împiedică plachetele sanguine (trombocitele) să se lipească între ele.
De asemenea, blochează şi o enzimă numită Cox-1, care este importantă pentru menţinerea mucoasei stomacului şi a intestinelor.
Cu această barieră protectoare deteriorată, este mai uşor ca, în timp, cantităţi mici de sânge să se scurgă din intestin, provocând în cele din urmă anemie.
Cercetătorii au concluzionat că, întrucât au observat acest efect în mai multe grupuri diferite, indiferent de starea lor de sănătate de bază, este probabil să fie o preocupare mai mare pentru persoanele care au alte riscuri de anemie, cum ar fi boli inflamatorii precum artrită sau insuficienţa renală cronică.
Ei recomandă ca medicii să ia în considerare o monitorizare mai atentă a nivelului hemoglobinei la pacienţii care utilizează aspirina dacă aceştia prezintă mai mulţi factori de risc.
