O modalitate de a debloca potenţialul regenerator al creierului, descoperită de cercetătorii japonezi

O modalitate de a debloca potenţialul regenerator al creierului, descoperită de cercetătorii japonezi

O echipă de cercetători din Japonia a descoperit că ”undele” expresiei genelor Hes1 şi Ascl1 controlează starea inactivă şi starea activă a celulelor stem neuronale adulte. Hes1 suprimă Ascl1 şi generează inactivitatea celulelor stem, în timp ce gena Ascl1 duce la activarea celulelor stem neuronale inactive.

Corpul uman are abilităţi puternice de vindecare. Dar tratarea tulburărilor cerebrale nu este o sarcină uşoară, deoarece celulele creierului - neuronii - au o capacitate limitată de regenerare.

Dificultatea este că, pe măsură ce îmbătrânim, celulele stem ale creierului ”adorm” şi devine din ce în ce mai greu să se trezească atunci când sunt necesare reparaţii. În ciuda eforturilor de a valorifica aceste celule pentru a trata leziuni neurologice, oamenii de ştiinţă nu au reuşit până în prezent să decodifice mecanismul de ”adormire” al acestora.

Acum, cercetătorii de la Universitatea din Kyoto, care studiază chimia creierului la şoareci, au descoperit fluxul şi refluxul de expresie a genelor care ar putea trezi celule stem neuronale din somnul lor. Aceste descoperiri se pot aplica şi celulelor stem din alte părţi ale corpului, susţin autorii studiului.

"Nimeni înaintea noastră nu a comparat direct celulele stem active embrionare cu celule stem adulte inactive" spune autorul cercetării, Ryoichiro Kageyama de la Institutul de Ştiinţe Medicale al Universităţii din Kyoto, citat de sciencedaily. com.

Cercetătorii susţin că până acum cel puţin două gene şi proteine ​​asociate care reglează activarea celulelor stem adulte au fost deja identificate.

Echipa şi-a concentrat atenţia asupra proteinei "Hes1", care este puternic exprimată în celulele adulte. Aceasta în mod normal, suprimă producţia de alte proteine ​​cum ar fi "Ascl1" şi face ca acestea să fie produse periodic în cantităţi mici de celule stem adulte active.

Monitorizând producţia celor două proteine ​​în timp, echipa a identificat un model asemănător unui val care duce la trezirea celulelor stem şi transformarea lor în neuroni în creier.

Când au eliminat codul genetic necesar pentru a produce Hes1, celulele au început să producă mai mult Ascl1, care apoi a activat aproape toate celulele stem neurale aflate în repaus.

Cercetătorii au concluzionat că aceleaşi gene sunt responsabile atât pentru starea activă, cât şi pentru cea inactivă a celulelor stem adulte, iar diferenţa este cauzată doar de dinamica expresiei celor două gene.

O mai bună înţelegere a mecanismelor de reglementare a acestei dinamici de exprimare a genelor va permite folosirea celulele stem adulte incative ca tratament pentru o serie de tulburări neurologice.

viewscnt