Cancerul este rezultatul diviziunii şi răspândirii necontrolate a celulelor în ţesuturile din jur Recent, cercetătorii au început să se concentreze asupra biomarkerilor ca sursă de informaţii despre diferite tipuri de cancer, modul în care funcţionează în organism şi cum pot fi combătute.
Unul dintre marile motive pentru care cancerul este dificil de tratat este faptul că pacienţii răspund diferit la tratamente, iar aceste diferenţe pot fi rareori anticipate.
În cele mai multe cazuri, pentru a determina dacă şi cum va răspunde un pacient la un anumit tratament este nevoie mai întîi ca acesta să fie administrat urmat apoi un timp de aşteptare şi de monitorizare. Acest lucru reprezintă o presiune mare pentru cercetători şi medici şi un risc mare pentru pacienţii cu cancer, precum şi cheltuieli suplimentare.
Dacă răspunsul unui pacient ar fi cunoscut, terapiile şi regimurile optime ar putea fi personalizate, sporind şansele de succes.
Acesta este motivul pentru care cercetătorii s-au concentrat pe identificarea unor biomarkeri tumorali utili în estimarea răspunsului pacienţilor la tratament.
Biomarkerii sunt colecţii de molecule biologice produse de tumora unui pacient cu cancer, care au rolul de a oferi informaţii despre modul în care aceasta s-a format, cum se comportă şi, cum va răspunde pacientul la un anumit tratament.
Biomarkerii existenţi au condus la teste cu o fiabilitate încurajatoare, dar limitată
Unul dintre progresele semnificative recente în tratamentul cancerului a fost reprezentat de terapiile cu inhibitori ai punctelor de control imunitar (ICI).
ICI acţionează prin blocarea legăturii proteinelor de control cu proteinele partenere suficient de mult timp pentru a permite celulelor T din organism să elimine celulele canceroase.
Acest lucru este important deoarece, în toate tipurile de cancer, sistemul imunitar este păcălit de tumoră să nu acţioneze, permiţând cancerului să se dezvolte.
Din păcate, mulţi dintre pacienţii cu cancer nu răspund la aceste medicamente, de aceea identificarea celor care vor beneficia sau nu de pe urma tratamentului este esenţială.
Recenta cercetare privind predicţia tratamentului ICI nu este prima de acest gen.
Lucrări anterioare au condus deja la teste cu rezultate încurajatoare pentru a edtima modul în care tumorile vor răspunde la terapiile ICI.
Totuşi, aceste teste anterioare au avut una sau mai multe limitări, inclusiv o acurateţe redusă, aplicaţii limitate la pacienţi şi necesitatea unor protocoale elaborate.
Cel mai adesea, niciun test anterior nu a prezis evenimentele adverse.
Cancerul pulmonar este principala cauză a deceselor cauzate de cancer, iar cercetătorii căută soluţii
Echipa a ales să-şi concentreze iniţial studiile asupra cancerului pulmonar, deoarece acesta este principala cauză a deceselor cauzate de cancer la nivel global.
În fiecare an, peste 2 milioane de persoane sunt diagnosticate cu cancer pulmonar şi alte 2 milioane mor, dintre care multe primesc tratamente.
Inhibitorii punctelor de control imunitar sunt acum terapii de primă linie împotriva cancerului pulmonar.
Acestea s-au dovedit a fi medicamente aparent miraculoase pentru unii, însă prezintă dezavantaje semnificative, cum ar fi costurile foarte ridicate, riscul unor efecte secundare adverse grave şi, ceea ce este important, ratele scăzute de răspuns ale pacienţilor.
Aceasta este marea problemă pe care cercetătorii vor s-o rezolve: cum să trateze cancerul cu ICI mai eficiente, la costuri reduse şi cu mai puţine sau chiar fără evenimente adverse.
Cercetările actuale au scos la iveală o nouă clasă de biomarkeri pentru prezicerea rezultatelor tratamentului
Echipa a descoperit o nouă clasă de biomarkeri pentru estimarea acestor răspunsuri la tratament şi evenimente adverse.
Într-un studiu publicat recent în Journal of Translational Medicine, cercetătorii au demonstrat utilitatea biomarkerilor pentru pestimarea rezultatelor la pacienţii cu cancer pulmonar care urmează regimuri de terapie cu ICI.
Cercetarea a început cu probe de sânge prelevate de la 74 de pacienţi diagnosticaţi cu cancer pulmonar avansat.
În urma prelevărilor de sânge, aceşti pacienţi au primit imunoterapie anti-PD-L1/anti-PD-1, cu sau fără chimioterapie.
Combinând aceste date, echipa a dezvoltat un test bazat pe sânge (biopsie lichidă) care a estimat răspunsurile tumorale post-tratament şi evenimentele adverse la aceşti pacienţi cu o rată de acurateţe între 90% şi 100%.
Acest nou test se bazează pe biomarkerii din sânge numiţi anticorpi anti-FSP (anticorpi anti-frameshift peptide).
C ercetătorii au descoperit că tumorile produc un număr foarte mare de erori în timpul procesării ARN-ului, cum ar fi splicing-ul, care sunt traduse în variante de peptide out-of-frame (în afara cadrului).
Aceste peptide frameshift sunt foarte imunogene - provoacă un răspuns imunitar - şi generează anticorpi care pot fi detectaţi cu uşurinţă de aceste teste.
Informaţiile pe care le deţin aceşti biomarkeri i-ar putea ajuta pe cercetători să dezvolte teste îmbunătăţite sau ortogonale pentru a estima modul în care orice tumoră va răspunde la tratamentele împotriva cancerului.
Întrucât noul test este foarte simplu şi se poate realiza doar cu o cantitate foarte mică de sânge, acesta va fi ieftin şi va putea fi aplicabil pe scară largă, spun autorii.
Pe baza acestui test medicilor ar putea să estimeze cu precizie rezultatele terapiei şi să facă recomandări de tratament sigure şi eficiente în mod optim pentru fiecare pacient.
Biomarkerii nou descoperiţi ar putea avea implicaţii dincolo de cancerul pulmonar
Deşi echipa a studiat cancerul pulmonar, această cercetare şi rezultatele sale nu se limitează la acest singur tip de cancer, susţin autorii.
Noii biomarkeri pe care i-au descoperit au implicaţii pentru multe tipuri de cancer care nu răspund de obicei la terapiile cu ICI.
Cancerul cerebral, de exemplu, are, în general, o rată de răspuns ICI foarte scăzută.
În consecinţă, pacienţilor cu cancer cerebral nu li se oferă tratamente cu inhibitori ai punctelor de control, chiar dacă un subset dintre aceştia ar putea răspunde la acest tratament.
Un test simplu care utilizează biomarkeri anti-FSP ar putea identifica aceşti pacienţi, permiţându-le medicilor acestora să ofere tratament şi să salveze vieţi.
Concluzie
Chiar dacă acest studiu reprezintă primul pas în predicţia rezultatelor pentru imunoterapie, este un pas important în direcţia corectă, spun autorii testului.
Următorul obiectiv va fi colectarea şi analizarea datelor de la un eşantion mai mare şi folosirea informaţiilor pentru a dezvolta în continuare această nouă tehnologie.
Cercetătorii se concentrează acum pe extinderea domeniului de aplicare, astfel încât să permită abordarea nevoilor specifice în tratamentul cancerului pulmonar, cât şi evaluarea potenţialul său de utilizare în tratarea altor tipuri de cancer şi boli cronice.
