O nouă descoperire în cercetarea maladiei Alzheimer: Un hormon din organismul uman care suprimă pofta de mâncare ar putea deveni un medicament pentru demenţă

O nouă descoperire în cercetarea maladiei Alzheimer: Un hormon din organismul uman care suprimă pofta de mâncare ar putea deveni un medicament pentru demenţă

Un hormon prezent în corpul uman ar putea fi folosit pentru a opri boala Alzheimer, au anunţat luni oamenii de ştiinţă. O echipă de cercetători scoţieni a identificat o parte a unui hormon care ar putea duce la un nou tratament medicamentos pentru demenţa în stadiu incipient.

Cercetătorii au descoperit că o mică parte a unui hormon de suprimare a apetitului numit leptină, prezent în organismul uman, poate avea efecte importante asupra creierului, inclusiv oprirea dezvoltării bolii Alzheimer în stadiile sale incipiente.

Testele lor au arătat că leptina poate reduce efectele a două proteine toxice din creier, numite amiloid şi tau, care se acumulează şi duc la pierderea memoriei şi la dezvoltarea bolii Alzheimer.

„Lucrăm la nivelul sinapselor, care sunt punctele de comunicare din creier, deoarece sinapsele sunt afectate la începutul procesului bolii, când Alzheimer este încă reversibilă", a declarat prof. Jenni Harvey, care conduce cercetarea pentru Universitatea Dundee, într-un comunicat al universităţii:.

„Cercetările noastre arată că leptina ar putea încetini în mod semnificativ, sau chiar opri dezvoltarea bolii", a precizat ea.

Cercetătorii au descoperit şase fragmente de aminoacizi din cei 167 din cadrul hormonului care păstrează capacitatea de a bloca efectele negative ale amiloidului şi proteinelor tau în creier şi, astfel, de a încetini sau opri dezvoltarea bolii.

„Am descoperit că aplicarea leptinei poate bloca capacitatea amiloidului şi a proteinelor tau de a interfera cu sinapsele şi pierderea memoriei şi poate preveni efectele nedorite ale acestor modificări celulare”.

Acest lucru le-a permis oamenilor de ştiinţă să conceapă un potenţial şablon de medicament folosind aceste fragmente mici de leptină.

Potrivit echipei, ar putea trece câţiva ani până când vor fi disponibile noi medicamente pe bază de leptină.

Dezvoltarea medicamentelor nu este un proces rapid, majoritatea medicamentelor durează aproximativ 10 ani.

„Chiar şi atunci când unul a fost dezvoltat, există o serie de verificări de siguranţă prin care trebuie să treacă înainte de a fi eliberat pacienţilor”, a mai precizat cercetătoarea.

În prezent, peste 55 de milioane de persoane suferă de demenţă la nivel mondial, şi în fiecare an, se înregistrează aproape 10 milioane de cazuri noi, potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS).

viewscnt