Cercetătorii de la Universitatea Uppsala, din Suedia, au dezvoltat o metodă care ajută celulele imunitare să pătrundă în interiorul unei tumori pentru a distruge celulele canceroase. Scopul este de a îmbunătăţi tratamentul tumorilor cerebrale agresive.
Glioblastomul este o tumoră cerebrală agresivă care nu beneficiază de un tratament eficient. Acest lucru se datorează, în parte, capacităţii tumorii de a suprima sau de a eluda răspunsul imunitar natural anticancer al organismului.
Imunoterapia, folosind inhibitori ai punctelor de control, poate reactiva sistemul imunitar împotriva cancerului. Cu toate acestea, pentru ca acest tip de tratament să fie eficient, celulele imune specifice, cunoscute sub numele de celule T ucigaşe, trebuie să fie prezente în interiorul tumorii.
Din nefericire, vasele de sânge din cancerul cerebral sunt disfuncţionale şi acţionează ca o barieră, împiedicând celulele T ucigaşe să ajungă la tumoră.
Ca urmare, această formă de imunoterapie, care este eficientă împotriva multor forme de cancer, este ineficientă împotriva cancerelor cerebrale.
În noul studiu, cercetătorii de la Uppsala au dezvoltat o metodă pentru a ajuta celulele T ucigaşe să ajungă la tumori şi să lupte împotriva celulelor canceroase.
Ei au folosit un vector viral care a infectat în mod specific vasele de sânge din creier şi le-a permis să producă un factor numit LIGHT.
Acesta a modificat funcţia vaselor tumorale, crescând capacitatea lor de a transporta celulele T din sânge în ţesutul tumoral.
„Am constatat că vasele de sânge tumorale şi-au schimbat forma şi funcţia atunci când am folosit vectorul viral AAV-LIGHT ca terapie în modelele experimentale de glioblastom", a explicat profesorul Anna Dimberg, care a condus studiul.
Potrivit acesteia, vectorul viral induce producţia de factori LIGHT în vasele de sânge, ceea ce le adaptează funcţia de a recruta celule T ucigaşe în tumoră. Acest lucru creează, de asemenea, un mediu benefic în jurul vaselor de sânge care sprijină funcţia celulelor T ucigaşe.
AAV-LIGHT a indus, de asemenea, formarea de agregate de celule imune cunoscute sub numele de structuri limfoide terţiare (TLS) în asociere cu tumora cerebrală. Astfel de structuri se aseamănă cu ganglionii limfatici, iar prezenţa lor în cadrul tumorilor a fost asociată cu o sensibilitate crescută la imunoterapia împotriva cancerului.
„Este interesant faptul că se formează TLS atunci când folosim terapia AAV-LIGHT, deoarece se crede că celulele T ucigaşe pot fi activate împotriva celulelor tumorale din aceste structuri", spune cercetătorul Mohanraj Ramachandran, unul dintre autorii principali ai studiului.
Cercetătorii au constatat, de asemenea, că tratamentul a prelungit supravieţuirea şi, în unele cazuri, a fost curativ în modelele experimentale.
De asemenea, potrivit cercetătorilor, terapia AAV-LIGHT a schimbat compoziţia TLS pentru a include un număr mare de celule T.
„Am fost intrigaţi să aflăm că putem manipula compoziţia TLS în avantajul nostru folosind noua terapie. Acestea sunt cunoştinţe noi care ar putea fi folosite ca instrument pentru a modifica funcţia acestor structuri în mai multe contexte", au scris autorii.
În plus, noua terapie a promovat o populaţie specială de celule T ucigaşe, numite „celule T de tip stem", care s-au localizat atât în interiorul TLS, cât şi în nişe specializate care s-au format în jurul vaselor de sânge din tumoră.
„Am constatat că tratamentul cu AAV-LIGHT a crescut prezenţa celulelor T de tip stem-like, deoarece se ştie că acestea potenţează efectele imunoterapiei. Faptul că le-am găsit în TLS şi în nişele din jur ne vorbeşte despre importanţa interacţiunii dintre diferitele efecte ale AAV-LIGHT", au explicat autorii.
Cercetătorii doresc acum să dezvolte în continuare această nouă terapie pentru a determina dacă AAV-LIGHT poate fi utilizat pentru pacienţii umani cu glioblastom.
„Vectorul viral trebuie dezvoltat în continuare înainte de a putea iniţia studiile clinice, dar rezultatele sunt foarte promiţătoare. Sperăm că această nouă terapie va îmbunătăţi, pe viitor, şansele pacienţilor cu glioblastom în viitor", au concluzionat autorii noului studiu, care a fost publicat joi, în revista Cancer Cell.
