Cercetătorii de la universitatea din East Anglia (UEA) şi de la Cambridge au făcut o descoperire importantă în cursa pentru găsirea unor tratamente pentru obezitate şi pentru bolile conexe, cum ar fi diabetul.
Un nou studiu publicat miercuri este primul care dezvăluie structura moleculară a unei proteine numite UCP1 („proteina de decuplare 1").
Această proteină permite ţesutului adipos brun („grăsimea bună"), să ardă caloriile sub formă de căldură - spre deosebire de grăsimea albă convenţională care stochează calorii.
Descoperirea a fost realizată în cadrul unei colaborări internaţionale între UEA, şi universităţile Cambridge, Pennsylvania şi universitatea Liberă din Bruxelles.
Echipa spune că aceste descoperiri oferă detalii moleculare cheie care vor ajuta la dezvoltarea de terapii care activează UCP1 în mod artificial pentru a arde excesul de calorii din grăsimi şi zahăr.
Potrivit cercetătorilor, asta ar putea într-o bună zi să combată obezitatea şi bolile conexe, cum ar fi diabetul.
„Pe lângă grăsimea albă convenţională cu care suntem cu toţii familiarizaţi, putem dezvolta şi grăsime brună",a declarat dr. Paul Crichton, de la şcoala medicală Norwich a UEA.
„Grăsimea brună este grăsimea bună - ea descompune zahărul din sânge şi moleculele de grăsime pentru a crea căldură şi a ajuta la menţinerea temperaturii corpului.
„Cu toate acestea, cea mai mare parte a grăsimii noastre este grăsime albă, care stochează energie - şi prea multă grăsime albă duce la obezitate", a precizat medicul.
Potrivit cercetătorilor, UCP1 este proteina cheie care permite grăsimii brune specializate să ardă caloriile sub formă de căldură.
„Ştim că mamiferele activează activitatea UCP1 în ţesutul adipos brun pentru a se proteja împotriva frigului şi pentru a menţine temperatura corpului - în special la nou-născuţi, care nu pot încă să tremure pentru a se încălzi", a explicat dr. Crichton.
El a precizat că, grăsimea brună variază la om, şi este corelată cu populaţia mai slabă.
Există un mare interes pentru modul în care se poate creşte grăsimea brună şi activa UCP1 în mod terapeutic, ca o potenţială modalitate de a trata obezitatea.
„O mulţime de cercetări s-au concentrat pe găsirea unor modalităţi de încurajare a grăsimii brune şi pe modul de transformare a grăsimii albe în grăsime brună - pentru a arde mai multe calorii şi pentru a combate bolile metabolice", a mai menţionat medicul.
Dar, spune cercetătorul, chiar şi cu mai multă grăsime brună, UCP1 trebuie totuşi să fie „pornit" pentru a obţine beneficii depline.
Până acum, cercetările au fost împiedicate de lipsa detaliilor privind componenţa moleculară a UCP1.
„În ciuda a peste 40 de ani de cercetare, nu ştiam cum arată UCP1 pentru a înţelege cum funcţionează - până acum", spune dr. Crichton.
„Cercetarea dezvăluie, pentru prima dată, structura UCP1 în detalii atomice şi modul în care activitatea sa în celulele adipoase brune este inhibată de o moleculă-cheie de reglare", a precizat la rândul său, cercetătorul principal, profesorul Edmund Kunji, de la Cambridge.
Cu ajutorul Krios G3i, un microscop electronic criogenic de la Centrul de nanotehnologie al universităţii Penn, echipa a reuşit să vizualizeze UCP1 în detaliu atomic.
„Este o evoluţie interesantă, care urmează mai mult de patru decenii de cercetări cu privire la modul în care arată UCP1 şi cum funcţionează", a declarat Vera Moiseenkova-Bell, profesor asociat de farmacologie şi director al facultăţii Centrului Beckman pentru microscopie crioelectronică.
Potrivit autorilor, cercetarea arată cum se leagă un reglator pentru a împiedica activitatea UCP1
Cercetarea va permite oamenilor de ştiinţă să înţeleagă modul în care moleculele de activare se leagă pentru a porni proteina care duce la arderea grăsimilor.
„Ţesutul activat poate, de asemenea, să elimine glucoza din sânge, ceea ce poate ajuta la controlul diabetului. Acesta este un progres semnificativ în acest domeniu", a mai menţionat profesorul Kunji.
Cercetarea a fost publicată miercuri, în Science Advances.
