În ciuda cercetărilor extinse privind boala Alzheimer, cauzele tulburării neurodegenerative şi modul în care se dezvoltă această maladie nu sunt bine cunoscute. Cele mai multe terapii se concentrează pe eliminarea acumulării de plăci amiloide care se găsesc în creierul persoanelor care suferă de Alzheimer, deşi nu este clar dacă aceste plăci sunt doar un semn al patologiei bolii sau cauzează direct demenţa.
Acum, cercetătorii americani de la spitalul universitar Stanford speră că un tratament de validare a conceptului bazat pe transplanturi de celule stem din sânge, ar putea reduce semnele bolii Alzheimer.
Echipa de oameni de ştiinţă a transplantat la şoareci celule stem şi progenitoare din sânge, ceea ce a dus efectiv la înlocuirea unui tip de celule neuronale, numite microglia, care sunt defecte la şoarecii cu Alzheimer.
„Această abordare a terapiei celulare este unică în domeniu, întrucât majoritatea cercetătorilor se străduiesc să găsească pastile sau terapii injectabile pentru a trata boala Alzheimer", a declarat dr. Marius Wernig, profesor de patologie şi cercetător la Institutul Stanford pentru biologia celulelor stem şi medicină regenerativă, comentând rezultatele publicate recent în revista Cell Stem Cell.
Potrivit specialiştilor, există o asociere clară între boala Alzheimer neereditară, care tinde să apară mai târziu în viaţă şi nu provine dintr-o variantă genetică moştenită, şi diverse mutaţii ale microgliei. Celulele microglia protejează alte celule cerebrale împotriva invadatorilor şi funcţionează ca o echipă de mentenanţă, eliminând gunoiul metabolic care se poate acumula în creier.
Oamenii de ştiinţă au observat că unele variaţii genetice ale microgliei prezintă o corelaţie puternică cu un risc crescut de apariţie a bolii Alzheimer.
Una dintre aceste corelaţii implică o genă numită TREM2, care joacă un rol esenţial în modul în care microgliile detectează şi abordează neurodegenerarea.
„Anumite variante genetice ale TREM2 se numără printre cei mai puternici factori genetici de risc pentru boala Alzheimer", explică dr. Wernig.
„Datele sunt convingătoare şi arată că disfuncţia microglială poate provoca neurodegenerare în creier, aşa că ar fi logic ca restabilirea funcţiei microgliale defectuoase să fie o potenţială modalitate de a combate neurodegenerarea în boala Alzheimer", a adăugat el.
În cadrul studiului, şoarecii cu o genă TREM2 defectuoasă au primit transplanturi de celule stem şi progenitoare hematopoietice de la şoareci cu o funcţionare normală a genei.
Cercetătorii au constatat că celulele transplantate au reconstituit sistemul sanguin şi că unele dintre ele s-au încorporat eficient în creierul primitorilor şi au devenit celule care arătau şi se comportau ca microglia.
„Am arătat că majoritatea microgliilor originale din creier au fost înlocuite de celule sănătoase, ceea ce a dus la o restabilire a activităţii normale a TREM2", a precizat dr. Wernig.
În continuare, echipa a investigat dacă restabilirea activităţii genei a fost suficientă pentru a îmbunătăţi sănătatea creierului şoarecilor cu deficit de TREM2.
„Într-adevăr, la şoarecii cu transplant am observat o reducere clară a depunerilor de plăci amiloide observate în mod normal la şoarecii cu deficit de TREM2", a arătat dr. Wernig.
De asemenea, cercetătorii au putut arăta o restaurare a funcţiei microgliale şi o reducere a altor markeri ai bolii, indicând că restaurarea funcţională a acestei gene a avut efecte pozitive pe scară largă.
Oamenii de ştiinţă cred că ar putea transplanta celule modificate pentru a supraîncărca TREM2 ceea ce ar putea genera un efect şi mai mare.
Ei avertizează, totuşi, că microglia care s-a format din celulele transplantate a fost uşor diferită de microglia naturală din creierele de şoareci.
„Aceste diferenţe ar putea avea, la rândul lor, propriul efect dăunător", spune dr. Wernig. „Trebuie să analizăm acest lucru foarte atent", a specificat medicul.
În plus, procedura actuală ar fi extrem de riscantă dacă ar fi dezvoltată pentru terapia umană, deoarece transplantul de celule stem din sânge necesită ca primitorul să fie supus unor tratamente de chimioterapie sau radioterapie extrem de toxice pentru a distruge celulele stem native din sânge.
În prezent, numeroşi cercetători, dezvoltă metode mai puţin toxice de pregătire a pacienţilor pentru transplanturile de celule stem.
O terapie cu celule cerebrale s-ar putea baza pe aceste metode îmbunătăţite şi mai sigure de transplant.
