În cadrul unuia dintre primele studii la scară largă privind genele legate de alimentaţie, oamenii de ştiinţă au descoperit aproape 500 de gene care par să influenţeze în mod direct preferinţa pentru alimentele pe care le consumăm. Noile cunoştinţe ar putea fi folosite pentru a personaliza regimul alimentar al unei persoane în funcţie de predispoziţia sa genetică. Descoperirile reprezintă un pas important în utilizarea geneticii unei persoane pentru a dezvolta strategii de nutriţie de precizie, care să contribuie la îmbunătăţirea sănătăţii sau la prevenirea bolilor.
Una dintre provocările în identificarea genelor legate de alimentaţie este faptul că ceea ce mănâncăm se corelează cu mulţi alţi factori, inclusiv factori de sănătate, cum ar fi colesterolul ridicat sau greutatea corporală şi chiar statutul socio-economic.
În noul studiu, cercetătorii au aplicat metode computaţionale pentru a evidenţia efectele directe ale variantelor genetice care influenţează dieta şi pentru a le separa de efectele indirecte, cum ar fi cele în care o genă influenţează, de exemplu, diabetul, când o persoană trebuie să mănânce mai puţin zahăr.
„Alimentele pe care alegem să le consumăm sunt influenţate în mare măsură de factori de mediu, cum ar fi cultura noastră, statutul socio-economic şi accesibilitatea alimentelor", a declarat Joanne Cole, liderul echipei de cercetare, profesor asistent în cadrul departamentului de informatică biomedicală de la facultatea de medicină a universităţii din Colorado, Statele Unite.
Analiza a scos la iveală aproximativ 300 de gene asociate direct cu consumul de alimente specifice şi aproape 200 de gene legate de modelele alimentare care grupează diverse alimente - de exemplu, consumul global de peşte sau de fructe.
„Unele gene pe care le-am identificat sunt legate de căile senzoriale - inclusiv cele pentru gust, miros şi textură - şi pot, de asemenea, să crească răspunsul de recompensă în creier", a menţionat Cole.
Întrucât unele dintre aceste gene ar putea avea căi clare care ar putea influenţa dacă unei persoane îi place sau nu un aliment, ele ar putea fi folosite pentru a crea profiluri genetice pentru a ajusta cu precizie recomandările dietetice ale unei persoane pe baza alimentelor pe care le mănâncă, a precizat cercetătoarea.
Cercetătorii au folosit date de la 500.000 de persoane din UK Biobank, pentru a realiza un studiu de asociere (PheWAS) care a identificat genele mai puternic asociate cu dieta decât cu oricare alt factor de sănătate sau stil de viaţă.
Studiile PheWAS sunt utilizate pentru a găsi asocieri între variantele genetice de interes şi un spectru de trăsături şi comportamente umane, inclusiv consumul alimentar.
Deoarece genetica joacă un rol mult mai mic în influenţarea aportului alimentar decât toţi factorii de mediu, oamenii de ştiinţă trebuie să studieze sute de mii de indivizi pentru a detecta influenţele genetice pe lângă factorii de mediu.
Datele necesare pentru a face acest lucru nu au fost disponibile până de curând.
Cercetătorii îşi propun să aprofundeze studiul genelor nou identificate legate de alimentaţie pentru a înţelege mai bine funcţiile lor, şi pentru a identifica şi altele gene care influenţează în mod direct preferinţele alimentare.
De asemenea, ar putea fi posibil să se folosească aceste noi cunoştinţe pentru a personaliza regimul alimentar la predispoziţia genetică a unei persoane.
„Dacă ştim că o genă care codifică un receptor olfactiv din nas creşte gustul unei persoane pentru fructe şi stimulează răspunsul de recompensă în creier, atunci studiile moleculare ale acestui receptor ar putea fi folosite pentru a identifica compuşi naturali sau sintetici care se leagă de acesta", a spus Cole.
Astfel, oamenii de ştiinţă ar putea vedea dacă adăugarea unuia dintre aceşti compuşi la alimentele sănătoase face ca aceste alimente să fie mai atrăgătoare pentru persoana respectivă.
Autorii studiului vor prezenta aceste descoperiri la reuniunea anuală a Societăţii Americane pentru Nutriţie, NUTRITION 2023, care are loc între 22 şi 25 iulie la Boston.
