Aproape jumătate dintre adolescenţi şi trei sferturi dintre adulţii americani au fost clasificaţi ca fiind clinic supraponderali sau obezi în 2021. Ratele au crescut de peste două ori comparativ cu 1990. Principalele concluzii ale unui nou studiu preconizează că, fără o intervenţie urgentă, peste 80 % dintre adulţi şi aproape 60 % dintre adolescenţii din Statele Unite vor fi clasificaţi ca fiind supraponderali sau obezi până în 2050.
Sintetizând datele privind indicele de masă corporală (IMC) din 132 de surse unice din Statele Unite, inclusiv anchete naţionale şi statale reprezentative, autorii unui studiu recent, publicat în revista The Lancet, au examinat tendinţa istorică a obezităţii şi a stării de supraponderalitate din 1990 până în 2021 şi estimările prognozate până în 2050.
Pentru persoanele de 18 ani şi peste, starea pe care cercetătorii din domeniul sănătăţii o numesc „supraponderală” a fost definită ca având un IMC, de 25 kilograme pe metru pătrat (kg/m²) până la mai puţin de 30 kg/m² şi obezitate ca un IMC de 30 kg/m² sau mai mare. Pentru cei mai tineri de 18 ani, cercetătorii au bazat definiţiile pe criteriile Grupului operativ internaţional privind obezitatea.
Studiul Povara globală a bolilor 2021 în Statele Unite a fost realizat de grupul de colaborare pentru prognozarea obezităţii, care cuprinde peste 300 de experţi şi cercetători specializaţi în obezitate.
De ce este important
Statele Unite au deja una dintre cele mai mari rate de obezitate şi de persoane supraponderale la nivel global. Recentul studiu a estimat că, în 2021, un total de 208 milioane de americani au fost clasificate din punct de vedere medical ca fiind supraponderale sau obeze.
Obezitatea a încetinit îmbunătăţirea sănătăţii şi a speranţei de viaţă în Statele Unite în comparaţie cu alte naţiuni cu venituri ridicate. Cercetările anterioare au arătat că obezitatea a fost responsabilă pentru 335.000 de decese numai în 2021 şi este unul dintre factorii de risc cei mai dominanţi şi cu cea mai rapidă creştere pentru o sănătate precară şi o moarte timpurie.
Obezitatea creşte riscul de diabet, infarct miocardic (atac de cord), AVC (accident vascular cerebral), cancer şi tulburări de sănătate mintală.
Implicaţiile economice ale obezităţii sunt, de asemenea, profunde. Un raport al membrilor republicani ai Comitetului Economic Comun al Congresului american, publicat în 2024, a estimat că, în următorul deceniu, costurile asistenţei medicale legate de obezitate vor creşte până la 9,1 trilioane de dolari (!).
Creşterea obezităţii în rândul copiilor şi adolescenţilor este deosebit de îngrijorătoare, rata obezităţii fiind mai mult decât dublă în rândul adolescenţilor cu vârste cuprinse între 15 şi 24 de ani din 1990. Datele de la studiul Ancheta naţională de examinare a sănătăţii şi nutriţiei au arătat că aproape 20 % dintre copiii şi adolescenţii din Statele Unite cu vârste cuprinse între 2 şi 19 ani suferă de obezitate.
Până în 2050, rezultatele previziunilor cercetătorilor sugerează că 1 din 5 copii şi 1 din 3 adolescenţi se vor confrunta cu obezitate. Creşterea obezităţii în rândul copiilor şi adolescenţilor nu numai că declanşează apariţia timpurie a bolilor cronice, dar afectează negativ şi sănătatea mintală, interacţiunile sociale şi funcţionarea fizică, spun experţii.
Ce alte cercetări sunt în curs de desfăşurare
Cercetarea a evidenţiat disparităţi geografice substanţiale în ceea ce priveşte prevalenţa excesului de greutate şi a obezităţii între state. Astfel, statele din sudul Statelor Unite ale Americii au raportat unele dintre cele mai ridicate rate.
Alte studii privind obezitatea în Statele Unite au evidenţiat, de asemenea, disparităţi socio-economice, rasiale şi etnice semnificative. Studiile anterioare sugerează că populaţiile de culoare şi hispanice prezintă rate mai ridicate de obezitate comparativ cu omologii lor albi.
Aceste disparităţi sunt exacerbate în continuare de barierele sistemice, inclusiv discriminarea, accesul inegal la educaţie, asistenţă medicală şi inechităţi economice.
Un alt domeniu activ de cercetare implică identificarea intervenţiilor eficiente împotriva obezităţii, inclusiv un studiu recent din Seattle care demonstrează că impozitarea băuturilor îndulcite a redus IMC în rândul copiilor. Diverse studii comunitare au investigat, de asemenea, iniţiative menite să sporească accesul la activitatea fizică şi la alimente sănătoase, în special în zonele slab deservite.
Cercetarea clinică a explorat în mod activ noi medicamente împotriva obezităţii şi a monitorizat continuu eficacitatea şi siguranţa medicamentelor actuale.
În plus, există un număr tot mai mare de cercetări care examinează intervenţiile comportamentale bazate pe tehnologie, cum ar fi aplicaţiile mobile de sănătate, pentru a sprijini gestionarea greutăţii.
Cu toate acestea, nu este încă clar dacă multe dintre aceste programe sunt scalabile şi durabile. Această lacună împiedică adoptarea şi adaptarea mai largă a intervenţiilor eficiente, limitând impactul lor potenţial la nivelul populaţiei, comentează conf. univ. Marie Ng, profesor de sănătate globală, la Universitatea din Washington, care a participat la acest studiu şi face rezumatul acestuia într-un articol apărut în The Conversation.
Ce urmează
Recxentul studiu prognozează tendinţele prevalenţei excesului de greutate şi a obezităţii în următoarele trei decenii, din 2022 până în 2050, presupunând că nu vor fi luate măsuri în acest sens.
Odată cu apariţia medicamentelor anti-obezitate de nouă generaţie, gestionarea obezităţii s-ar putea schimba substanţial. Cu toate acestea, amploarea acestui impact va depinde de factori precum costul, accesibilitatea, acoperirea, eficacitatea pe termen lung şi variabilitatea răspunsurilor individuale.
Cercetările viitoare vor trebui să valorifice aceste cele mai recente dovezi privind obezitatea în rândul populaţiei americane.
