Cercetătorii brazilieni au dezvoltat o pâine funcţională care are potenţialul de a preveni astmul, o afecţiune respiratorie responsabilă de aproximativ 350.000 de spitalizări pe an în reţeaua naţională de sănătate publică spaniolă (SUS ). Formula pâinii conţine Saccharomyces cerevisiae UFMG A-905, o tulpină de drojdie de bere cu proprietăţi probiotice care s-a dovedit a atenua simptomele astmului la şoareci.
Una dintre cele mai comune boli din lume, astmul este din ce în ce mai frecvent şi afectează aproximativ 20 de milioane de brazilieni, potrivit bazei de date gestionate de Ministerul Sănătăţii (DATASUS). Afecţiunea se caracterizează în principal prin inflamarea şi hiperreactivitatea căilor respiratorii.
Cauzele exacte ale astmului sunt puţin cunoscute, dar se ştie că afecţiunea este asociată cu iritanţii din mediul înconjurător, dieta şi microbiomul intestinal, printre alţi factori.
Pacienţii astmatici pot beneficia de ingestia de probiotice datorită legăturii cu microbiomul intestinal. Aceste bacterii benefice sunt administrate de obicei ca atare sau amestecate cu produse lactate, cum ar fi laptele, iaurtul şi chefirul, dar nimic nu împiedică utilizarea altor vehicule, ceea ce este recomandabil pentru pacienţii care suferă de intoleranţă la lactoză sau de alergie la proteinele din lapte.
În acest studiu, cercetătorii de la Universitatea din São Paulo (USP) au inclus pentru prima dată în pâine S. cerevisiae UFMG A-905 fermentată natural.
Pentru a evalua potenţialul acesteia, cercetătorii au testat şi comparat trei tipuri de pâine. Primul a fost fermentat cu drojdie comercială, al doilea cu S. cerevisiae UFMG A-905, iar al treilea cu S. cerevisiae UFMG A-905 plus microcapsule care conţineau S. cerevisiae UFMG A-905 vii.
„Am adăugat drojdie vie încapsulată pentru a îmbunătăţi viabilitatea şi activitatea probioticelor la temperatura ridicată atinsă în timpul procesului de coacere", a declarat Marcos de Carvalho Borges, unul dintre autori, profesor în cadrul Departamentului de medicină clinică de la facultatea de medicină din Ribeirão Preto (FMRP-USP), într-un comunicat al Fundaţiei pentru cercetare din São Paulo (FAPESP).
Microcapsulele protejează compuşii bioactivi şi probiotici, îmbunătăţind stabilitatea, supravieţuirea şi biodisponibilitatea acestora, spun cercetătorii brazilieni.
Şoarecii cu astm au fost hrăniţi cu toate tipurile diferite de pâine timp de 27 de zile. La finalul experimentului, şoarecii hrăniţi cu pâine S. cerevisiae UFMG A-905 au prezentat mai puţină inflamaţie a căilor respiratorii şi niveluri mai scăzute de biomarkeri ai astmului (interleukine 5 şi 13, sau IL5 şi IL13, care sunt proteine secretate de sistemul imunitar).
La şoarecii hrăniţi cu pâinea care conţinea drojdie microcapsulată, au fost reduse, de asemenea, hiperreactivitatea căilor respiratorii şi nivelurile de IL17A, un alt biomarker al astmului.
Aceste rezultate au fost similare cu cele din studiile anterioare, confirmând că S. cerevisiae UFMG A-905 viu poate ajuta la prevenirea astmului.
„Am constatat că ambele tipuri de pâine fermentate cu S. cerevisiae UFMG A-905 au prevenit dezvoltarea astmului la şoareci, ceea ce, împreună cu rezultatele altor experimente, arată că această drojdie are efecte foarte consistente şi pare cu adevărat capabilă să combată această afecţiune respiratorie", au precizat autorii.
Cercetătoarea Ana Paula Carvalho prepară aluat îmbogăţit cu microcapsule de S. cerevisiae UFMG A-905 (dreapta jos). Credit: Ana Paula Carvalho, USP, iunie 2024
Următoarea etapă: Studiile clinice
Deşi recunosc limitările studiului, cum ar fi faptul că nu a inclus pâinea fermentată cu drojdie comercială plus microcapsule şi că nu a evaluat supravieţuirea microcapsulelor de S. cerevisiae UFMG A-905 după coacere, cercetătorii consideră că pot trece acum la următorul pas, care va consta în elaborarea unui protocol pentru un studiu clinic pentru a observa efectele drojdiei asupra oamenilor.
„Produsul are un potenţial semnificativ", spun ei. „Pâinea este un aliment natural consumat de aproape toată lumea, inclusiv de copii. Este uşor de distribuit şi are un timp de înjumătăţire bun la raft".
Formula pânii, pentru care a fost depusă o cerere de brevet în Brazilia, este descrisă într-un articol publicat în revista Current Developments in Nutrition.
La acest proiect au colaborat cercetătoride la Universitatea de Stat din Campinas (UNICAMP) şi Universitatea Federală din Minas Gerais (UFMG).
Echipa a subliniat necesitatea realizării în continuare a unor teste suplimentare care să implice voluntari umani, pentru a valida aceste rezultate la oameni.
