Poluanţii de origine umană şi schimbările climatice contribuie la milioane de decese cauzate de boli cardiovasculare în fiecare an, avertizează un grup de oameni de ştiinţă de renume.
Un nou studiu, publicat în Jurnalul Colegiului American de Cardiologie, susţine că poluarea, în toate formele sale, reprezintă acum o ameninţare mai mare pentru sănătate decât războiul, terorismul, malaria, HIV, tuberculoza, drogurile şi alcoolul la un loc.
Mai exact, cercetătorii estimează că poluanţii de origine umană şi schimbările climatice contribuie la un număr impresionant de şapte milioane de decese anual la nivel mondial.
„În fiecare an, aproximativ 20 de milioane de oameni din întreaga lume mor din cauza bolilor cardiovasculare, poluanţii jucând un rol din ce în ce mai important”, explică profesorul Jason Kovacic, director şi CEO al Institutului de Cercetare Cardiacă Victor Chang din Australia, într-un comunicat.
Constatările studiului, pe scurt
Vinovaţii din spatele acestui număr de decese la nivel mondial nu sunt doar cei evidenţi, cum ar fi poluarea aerului de la eşapamentul maşinilor sau de la coşurile de fum ale fabricilor.
Studiul, realizat de cercetători de la instituţii prestigioase din întreaga lume, pune în lumină răufăcători mai puţin cunoscuţi: poluarea solului, poluarea fonică, poluarea luminoasă şi chiar expunerea la substanţe chimice toxice în casele noastre.
Aceştia spun că există o nevoie urgentă de a îmbunătăţi monitorizarea acestor poluanţi pentru a identifica comunităţile cele mai expuse la risc şi pentru a înţelege mai bine modul în care expunerea la anumiţi poluanţi creşte riscul de boli cardiovasculare la nivelul populaţiei.
Gândiţi-vă la viaţa de zi cu zi. Vă treziţi după o noapte de somn perturbată de strălucirea luminilor stradale şi de zumzetul traficului nocturn. În drum spre serviciu, sunteţi expus la fumul maşinilor şi la claxoanele şoferilor nerăbdători. Acasă, s-ar putea să folosiţi, fără să ştiţi, produse care conţin substanţe chimice netestate. Toţi aceşti factori, sugerează studiul, afectează sănătatea inimii.
„Organismul nostru este bombardate cu poluanţi din toate unghiurile, iar aceştia îşi pun amprenta asupra sănătăţii inimii. Dovezile sugerează că numărul de persoane care mor prematur din cauza acestor forme foarte diferite de poluare este mult mai mare decât se recunoaşte în prezent”, menţionează prof. Kovacic.
„Poluanţii au ajuns în fiecare colţ al globului şi ne afectează pe fiecare dintre noi”, avertizează el.
„Asistăm la incendii de vegetaţie fără precedent, la creşterea temperaturilor, la poluarea fonică şi luminoasă inacceptabilă a drumurilor din oraşele noastre şi la expunerea la substanţe chimice toxice netestate în casele noastre”.
Cum dăunează aceşti poluanţi sănătăţii inimii?
Poluarea aerului: Atunci când fumul de la un incendiu de pădure sau gazele de eşapament este inhalat, aceste toxine călătoresc adânc în plămâni, intră în fluxul sanguin şi apoi circulă în tot corpul. Este ca şi cum mici invadatori intră în organism, provocând daune oriunde ajung, inclusiv inimii.
Poluarea fonică şi luminoasă: Un somn de calitate slabă poate duce la inflamaţii în corp, poate creşte tensiunea arterială şi chiar poate cauza creşterea în greutate. Toţi aceştia sunt factori de risc pentru bolile de inimă.
Căldura extremă: În timpul unui val de căldură, inima trebuie să lucreze peste program. Acest efort suplimentar, împreună cu deshidratarea şi volumul redus de sânge din cauza transpiraţiei, poate duce la probleme grave, cum ar fi insuficienţa renală acută.
Expunerea la substanţe chimice: Multe articole de uz casnic - de la tigăile antiaderente la hainele rezistente la apă - conţin substanţe chimice a căror siguranţă nu a fost testată temeinic.
Prof. Kovacic subliniază: „Există sute de mii de substanţe chimice care nu au fost testate nici măcar pentru siguranţa sau toxicitatea lor, ca să nu mai vorbim de impactul lor asupra sănătăţii noastre”.
Statisticile sunt alarmante. Numai poluarea aerului este legată de peste şapte milioane de decese premature pe an, dintre care mai mult de jumătate se datorează problemelor cardiace.
În timpul valurilor de căldură, riscul de decese cardiovasculare cauzate de căldură poate creşte cu peste 10%.
În Statele Unite, expunerea la fumul incendiilor de pădure a crescut cu 77% din 2002.
Cercetătorii propun mai multe soluţii:
Oraşe sănătoase pentru inimă: Mai mulţi copaci, piste de biciclete mai sigure şi mai puţine maşini pot face ca zonele urbane să fie mai bune pentru sănătatea inimii.
Energie curată: Încetarea subvenţiilor acordate industriilor de combustibili fosili şi investiţii mai mari în surse regenerabile, ar putea face ca aerul să fie mai curat.
Conştientizarea publicului: Este nevoie de campanii de educare a oamenilor cu privire la pericolele poluării, aşa cum s-a întâmplat în cazul fumatului.
O mai bună pregătire medicală: Creşterea conştientizării în rândul cadrelor şi medicilor din sistemelede sănătate asupra modului în care diferiţi poluanţi afectează sănătatea inimii.
Prof. Kovacic preconizează un viitor în care vom fi testaţi în mod obişnuit pentru diferiţi poluanţi, la fel cum sunt testaţi în prezent copiii din Statele Unite pentru expunerea la plumb.
Autorii studiului spun că schimbările trebuie să aibă loc „acum".
„Este nevoie de acţiuni urgente pe măsură ce schimbările climatice avansează cu paşi repezi, iar poluarea se infiltrează în aerul pe care îl respirăm, în apa pe care o bem, în alimentele pe care le consumăm şi în locurile în care trăim”, scriu cercetătorii.
Statistici cheie
- Poluarea aerului din exterior şi cea din interior, combinate, sunt asociate cu peste şapte milioane de decese premature pe an, dintre care peste 50% sunt atribuibile cauzelor cardiovasculare, în principal boli cardiace ischemice şi AVC (accidente vasculare cerebrale).
- O cincime din totalul deceselor cardiovasculare sunt cauzate de poluarea aerului.
- În timpul valurilor de căldură, riscul de mortalitate cardiovasculară cauzată de căldură poate creşte cu peste 10%.
- În SUA, din 2002, a existat o creştere cu 77% a expunerii la fumul incendiilor de vegetaţie.
- La nivel mondial, s-a estimat că fumul incendiilor de vegetaţie este responsabil de 339.000 până la 675.000 de decese premature pe an.
- Peste 300.000 de noi substanţe chimice sintetice au fost fabricate din 1950 încoace, iar profilul de siguranţă al multora dintre aceste substanţe chimice pentru oameni este necunoscut.
- În Europa, se estimează că 113 milioane de persoane sunt afectate de niveluri de zgomot din trafic pe termen lung, pe timp de zi şi seară-noapte, de cel puţin 55 dB(A).
