Un nou studiu publicat în Menopause, revista Societăţii de menopauză, sugerează că prea multe exerciţii fizice ar putea declanşa bufeurile. Studiul indică faptul că schimbările acute ale activităţii fizice, ale temperaturii şi ale umidităţii pot juca un rol în experienţa bufeurilor. Activitatea fizică are multe beneficii bine cunoscute pentru sănătate şi bunăstare. Cu toate acestea, activitatea fizică intensă poate creşte temperatura corpului şi, prin urmare, se crede acum că ar putea influenţa bufeurile. Cercetătorii au observat că fluctuaţiile de temperatură şi umiditate, în special noaptea, ar putea fi, de asemenea, factori declanşatori ai bufeurilor.
Un nou studiu sugerează că, în ciuda beneficiilor semnificative ale activităţii fizice, creşterile intense de activitate ar putea mări şansele de apariţie a bufeurilor.
Bufeurile afectează aproximativ 80% dintre femei în anii din jurul menopauzei. În ciuda faptului că sunt atât de frecvente şi a numărului mare de cercetări efectuate în legătură cu ceea ce le provoacă, rămân multe necunoscute asupra cauzelor.
Un nou studiu sugerează că modificările intense ale activităţii fizice, ale temperaturii şi ale umidităţii pot juca un rol în experienţa bufeurilor.
Rezultatele studiului au fost publicate online joi, în revista Menopause, o publicaţie a Societăţii americane de menopauză.
Fiind unul dintre cele mai frecvent resimţite simptome ale menopauzei, bufeurile sunt evenimente bruşte de disipare a căldurii care implică adesea o creştere a transferului de căldură din organism la piele, însoţită de transpiraţie.
Studiile medicale anterioare au arătat că o reducere a nivelului de estradiol în timpul tranziţiei la menopauză duce la modificări la nivelul hipotalamusului care controlează temperatura corpului.
Activitatea fizică are multe beneficii pentru sănătatea şi buna funcţionare a organismului. Cu toate acestea, activitatea fizică poate creşte temperatura corpului şi, prin urmare, a fost suspectată că influenţează experienţa bufeurilor.
Într-un studiu anterior, toate femeile care au raportat un istoric de bufeuri au prezentat o accentuare a simptomelor ca răspuns la un exerciţiu fizic intens, în timp ce femeile asimptomatice nu au prezentat acelaşi răspuns.
Însă puţine studii de până acum au folosit monitorizarea ambulatorie pentru a studia efectul activităţii fizice asupra bufeurilor.
Rezultate mai recente au arătat că efectuarea unei cantităţi mai mari de activitate fizică moderată decât de obicei într-o zi a fost legată de mai multe bufeuri raportate de subiecţi.
Cu toate acestea, specialiştii recunosc că este la fel de importantă evaluarea obiectivă a bufeurilor prin monitorizare fizică, deoarece nu toate aceste manifestări sunt vizibile, mai ales noaptea, când femeile s-ar putea să nu se trezească în urma unui astfel de episod.
Dincolo de exerciţiile fizice, cercetătorii au avansat teoria că temperatura şi umiditatea mediului ambiant pot avea, de asemenea, un efect asupra bufeurilor, dar rezultatele în medii naturale au fost mai puţin clare, inclusiv faptul că relaţia dintre temperatură şi bufeuri poate fi diferită între perioadele de somn şi cele de veghe.
Acest cel mai nou studiu a implicat aproape 200 de participante din cele trei stadii ale menopauzei (premenopauză, perimenopauză şi postmenopauză).
Datele indică faptul că există şanse semnificativ mai mari în cazul creşterilor intense ale activităţii fizice ca acestea să preceadă atât bufeurile observate atât obiectiv, cât şi subiectiv, în timpul perioadelor de veghe şi de somn.
În plus, agitaţia şi creşterea temperaturii microclimatului pe timp de noapte pot preceda bufeurile, sugerând că anumite măsuri comportamentale, cum ar fi utilizarea unor pături mai uşoare şi a unor ventilatoare, pot fi benefice.
„Acest studiu arată o legătură între creşterile de activitate fizică şi bufeurile subiective şi obiective ulterioare, atât în timpul perioadelor de veghe, cât şi în timpul somnului. Clinicienii pot sfătui pacientele cu privire la această legătură, subliniind în acelaşi timp multiplele beneficii bine cunoscute ale activităţii fizice. Deoarece temperatura din timpul somnului a influenţat şansele unui episod de bufeuri, măsuri precum utilizarea unor pături şi haine de dormit mai uşoare, şi menţinerea unei temperaturi mai scăzute în cameră, pot ajuta în cazul bufeurilor nocturne", spune dr. Stephanie Faubion, directorul medical al Societăţii americane pentru menopauză.
Bufeurile şi alte simptome resimţite odată cu apropierea menopauzei sunt experienţe împărtăşite de aproximativ 75% dintre femei, spun experţii.
Bufeurile şi transpiraţiile nocturne pot dăuna creierului, inimii şi nu numai, potrivit cercetărilor din anii trecuţi.
Cercetătorii au descoperit că frecvenţa şi intensitatea bufeurilor pe timpul zilei cresc nivelurile proteinei C reactive, un biomarker care indică nivelul de inflamaţie din organism şi care este folosită pentru a determina riscul de boli de inimă şi de AVC (accident vascular cerebral) la persoanele care nu suferă boli de inimă, şi chiar riscul de Alzheimer.
De asemenea, bufeurile în somn, pe timp de noapte, au fost legate de un risc pentru Alzheimer.
„Ştiinţa a demonstrat că bufeurile sunt legate de biomarkerii din sânge ai bolii Alzheimer”, a declarat anterior dr. Stephanie Faubion, care este şi directorul Clinicii Mayo din Florida.
