Un băiat cu epilepsie severă din Regatul Unit a devenit primul pacient din lume care a testat un nou dispozitiv montat în craniu pentru eliminarea crizelor acute.
Neurostimulatorul, care trimite semnale electrice în profunzimea creierului său, a redus cu 80% crizele din timpul zilei.
Intervenţia chirurgicală a fost efectuată în octombrie, ca parte a unui studiu la Spitalul Great Ormond Street din Londra, când băiatul, Oran Knowlson - care are acum 13 ani - avea 12 ani.
Băiatul, suferă de sindromul Lennox-Gastaut, o formă de epilepsie rezistentă la tratament pe care a dezvoltat-o la vârsta de trei ani. De atunci, el suferea mai multe crize zilnice, de la câteva zeci la câteva sute de astfel de crize severe.
Mama băiatului a povestit pentru BBC că acesta avea o serie de crize diferite, inclusiv cele în care convulsiile deveneau atât de violente încât îl doborau la pământ, făcându-l să-şi piardă starea de conştienţă. Ea a spus că, uneori, băiatul înceta să mai respire, având nevoie de medicamente de urgenţă pentru a-l resuscita.
Oran suferă de autism şi ADHD, dar epilepsia sa pare să fie de departe cea mai mare problemă: „Aveam un copil de trei ani destul de inteligent, iar la câteva luni de la începerea crizelor sale s-a deteriorat rapid şi şi-a pierdut o mulţime de abilităţi"
Băiatul a fost înscris în proiectul CADET - o serie de studii care evaluează siguranţa şi eficacitatea stimulării cerebrale profunde pentru epilepsia severă.
Neurotransmiţătorul, denumit Picostim, este produs de compania britanică pentru dispozitive medicale, Amber Therapeutics.
Cum funcţionează
Dispozitivul stimulează anumite părţi ale creierului.
Grafic care arată unde se află poziţionat dispozitivul în craniu. DBS - dispozitiv de stimulare profundă.
Crizele de epilepsie sunt declanşate de explozii anormale de activitate electrică în creier.
Dispozitivul, care emite un impuls constant de curent, are ca scop blocarea sau întreruperea semnalelor anormale.
Operaţia, în care copilului din Marea Britanie i-a fost implantat dispozitivul în creier, a durat aproximativ opt ore şi a avut loc în octombrie 2023.
Echipa, condusă de medicul specialist în neurochirurgie pediatrică Martin Tisdall, a introdus doi electrozi în profunzimea creierului acestuia până când au ajuns la talamus, o staţie releu cheie pentru informaţiile neuronale.
Marja de eroare pentru plasarea electrodului a fost mai mică de un milimetru.
Capetele cablurilor au fost conectate la neurostimulator, un dispozitiv pătrat de 3,5 cm şi gros de 0,6 cm, care a fost plasat într-un gol din craniul băiatului, acolo unde medicii au îndepărtat osul.
Neurostimulatorul a fost apoi înşurubat în craniul pentru a-l ancora în poziţie.
Chirurgul arată unde este aşezat neurostimulatorul într-un model de craniu. Dispozitivul este înşurubat în os
Stimularea profundă a creierului (DBS) a mai fost încercată anterior pentru epilepsia infantilă, dar până acum neurostimulatoarele erau plasate în piept, cu fire care urcau până la creier.
„Sperăm că acest studiu ne va permite să identificăm dacă stimularea profundă a creierului este un tratament eficient pentru acest tip sever de epilepsie şi, de asemenea, analizează un nou tip de dispozitiv, care ar putea fi deosebit de util la copii, deoarece implantul se află în craniu şi nu în piept", a declarat neurochirurgul.
Medicii sperăm că noul tip de dispozitiv va reduce potenţialele complicaţii, inclusiv reducerea riscului de infecţii după operaţie şi de defectare acestuia.
Justine Knowlson Oran se relaxează în timp ce neurostimulatorul său se încarcă fără fir. În prezent, el primeşte un stimul electric constant de la dispozitivul său, iar căştile fără fir pot reîncărca dispozitivul. Credit: BBC, iunie 2024
Băiatul a avut la dispoziţie o lună pentru a se recupera după operaţie înainte ca neurostimulatorul să fie pornit.
Când dispozitivul este pornit, Oran nu-l simte. Acesta poate fi reîncărcat în fiecare zi prin intermediul căştilor fără fir, în timp ce băiatul îşi continuă activităţile care îi plac, cum ar fi vizionarea emisiunilor preferate la televizor.
După şapte luni de la operaţie familia acestuia spune că „există o îmbunătăţire masivă a crizelor de epilepsie", care nu mai apar în timpul zilei.
Convulsiile sale nocturne sunt, de asemenea, „mai scurte şi mai puţin severe".
Medicii sunt încrezători că baiatul se va recupera din ce în ce mai bine.
„Suntem încântaţi că Oran şi familia sa au văzut un beneficiu atât de mare de pe urma tratamentului şi că acesta i-a îmbunătăţit dramatic crizele şi calitatea vieţii", a mai declarat neurochirurgul care l-a operat pe băiat.
Băiatul ia acum lecţii de echitaţie, dar are lângă el o asistentă medicală pregătită să intervină cu dispozitivul de oxigen, pentru orice eventualitate, deşi o astfel de intervenţie nu a fost necesară până acum.
Ca parte a studiului, alţi trei copii cu sindromul Lennox-Gastaut vor fi dotaţi cu neurostimulatorul cerebral profund.
În viitor, echipa intenţionează să îmbunătăţească neurostimulatorul pentru ca acesta să răspundă în timp real la schimbările din activitatea cerebrală, în încercarea de a bloca crizele în momentul în care acestea sunt pe cale să se producă.
Deşi tratamentul nu este unul care să vindece definitiv, medicii sunt optimişti că acesta îi va ajuta pe cei cu epilepsie severă.
Neurostimulatorul a mai fost folosit şi pentru a trata pacienţii cu boala Parkinson.
