Primul medicament generat vreodată de inteligenţa artificială a intrat în faza a II-a studiilor clinice, prima doză fiind administrată cu succes unui om, a anunţat compania de biotehnologie Insilico Medicine, din Hong Kong.
Medicamentul, denumit în prezent INS018_055, este testat pentru a trata fibroza pulmonară idiopatică (FPI), un tip rar şi progresiv de boală pulmonară cronică.
Studiul de 12 săptămâni va include participanţi diagnosticaţi cu FPI.
„Acest medicament, care va fi administrat pe cale orală, va fi supus aceloraşi teste riguroase pentru a-i asigura eficacitatea şi siguranţa, ca şi medicamentele descoperite în mod tradiţional, dar procesul de descoperire şi proiectare a acestuia este incredibil de nou", a declarat directorul executiv al Insilico Medicine, Alex Zhavoronkov, într-o declaraţie pentru presa americană.
„Cu toate acestea, cu cele mai recente progrese în domeniul inteligenţei artificiale, a fost dezvoltat mult mai rapid decât medicamentele tradiţionale", a precizat el
Cum transformă inteligenţa artificială descoperirea medicamentelor
Pentru orice medicament nou, există patru etape, a explicat Zhavoronkov, care are sediul în Dubai.
În primul rând, oamenii de ştiinţă trebuie să găsească o 'ţintă', un mecanism biologic care conduce boala, de obicei pentru că nu funcţionează aşa cum ar trebui, a spus el.
În al doilea rând, ei trebuie să creeze un nou medicament pentru acea ţintă, asemănător unei piese de puzzle, care să blocheze progresia bolii fără a dăuna pacientului.
Al treilea pas este de a efectua studii - mai întâi pe animale, apoi în cadrul unor studii clinice pe voluntari umani sănătoşi şi, în cele din urmă, pe pacienţi.
„Dacă aceste teste arată rezultate pozitive în ajutorul pacienţilor, medicamentul ajunge la a patra şi ultima etapă - aprobarea de către agenţiile de reglementare pentru a fi utilizat ca tratament pentru boala respectivă", a declarat Zhavoronkov.
În procesul tradiţional, a spus el, oamenii de ştiinţă găsesc ţinte prin parcurgerea literaturii ştiinţifice şi a bazelor de date de sănătate publică pentru a căuta căi sau gene legate de boli.
„Inteligenţa artificială ne permite să analizăm cantităţi masive de date şi să găsim conexiuni pe care oamenii de ştiinţă umani le-ar putea rata, iar apoi să 'imaginăm' molecule complet noi care pot fi transformate în medicamente", a spus Zhavoronkov.
În acest caz, Insilico a folosit AI atât pentru a descoperi o nouă ţintă pentru FPI, cât şi pentru a genera o nouă moleculă care ar putea acţiona asupra acestei ţinte.
Compania utilizează un program numit PandaOmics pentru a detecta ţintele care cauzează boli prin analiza datelor ştiinţifice din studiile clinice şi din bazele de date publice.
Odată descoperită ţinta, cercetătorii au introdus-o în celălalt instrument al Insilico, Chemistry42, care foloseşte AI generativă pentru a proiecta noi molecule.
„În esenţă, cercetătorii noştri au furnizat caracteristicile specifice pe care le căutau, platformei Chemistry42 iar sistemul a generat o serie de molecule posibile, clasificate în funcţie de probabilitatea lor de succes", a declarat Zhavoronkov.
Molecula aleasă, INS018_055, este denumită astfel deoarece a fost a 55-a moleculă din serie şi a prezentat cea mai promiţătoare activitate, a spus el.
Tratamentele actuale pentru fibroza pulmonară idiopatică sunt pirfenidona şi nintedanib.
Deşi aceste medicamente pot oferi o oarecare uşurare sau pot încetini agravarea simptomelor, ele nu inversează daunele sau nu opresc progresia, a spus Zhavoronkov.
De asemenea, acestea au efecte secundare neplăcute, mai ales greaţă, diaree, pierdere în greutate şi pierderea poftei de mâncare.
„Există foarte puţine opţiuni pentru persoanele cu această afecţiune teribilă, iar prognosticul este slab - majoritatea vor muri în termen de doi până la cinci ani de la diagnosticare", a explicat Zhavoronkov.
„Studiile noastre iniţiale au indicat faptul că INS018_055 are potenţialul de a aborda unele dintre limitările terapiilor actuale".
Următorii paşi
Echipa Insilico speră că datele din acest studiu clinic recent lansat vor confirma siguranţa şi eficacitatea medicamentului.
„Dacă studiul nostru de faza a II-a va avea succes, medicamentul va trece apoi în faza IIb cu o cohortă mai mare de participanţi", a declarat Sujata Rao, medic-şef al Insilico, cu sediul în Hong Kong, într-o declaraţie apărută în presa americană.
Echipa Insilico va încerca să aplice în continuare metoda lor de utilizare a datelor pentru a confirma siguranţa şi eficienţa medicamentului.
În timpul fazei IIb, obiectivul principal va fi acela de a determina dacă există un răspuns semnificativ la medicament, apoi, acesta va continua să fie evaluat pe un grup mult mai mare de pacienţi - de obicei sute - în cadrul studiilor de fază III pentru a confirma siguranţa şi eficacitatea înainte de a putea fi aprobat de către Autoritatea americană de reglementare, FDA, ca un nou tratament pentru pacienţii cu această afecţiune.
Una dintre cele mai mari provocări ale acestor studii este recrutarea pacienţilor, a spus Rao, în special pentru o boală rară precum fibroza pulmonară idiopatică.
Pacienţii trebuie să îndeplinească anumite criterii pentru a fi luaţi în considerare pentru înscrierea în studiu.
În ciuda provocărilor, echipa de cercetare este optimistă că acest medicament va fi gata să intre pe piaţă - şi să ajungă la pacienţii care ar putea beneficia de el - în următorii câţiva ani.
