Markerii genetici asociaţi cu fenotipul „intestinului flămând" ar putea indica ce pacienţi vor avea cel mai mare succes la slăbit luând medicamente pentru pierderea în greutate autorizate iniţial pentru tratamentul diabetului, au raportat luni cercetătorii, în cadrul reuniunii Săptămâna Bolilor Digestive, care se desfăşoară între 18 şi 21 mai în Washington DC, Statele Unite, şi la care participă medici, cercetători şi cadre universitare din domeniul gastroenterologiei, hepatologiei, endoscopiei şi chirurgiei gastrointestinale.
Un studiu prezentat la reuniunea Săptămâna Bolilor Digestive, din Statele Unite sugerează că anumite gene pot indica pacienţii cu obezitate care au cele mai mari şanse de a răspunde puternic la medicamentele pentru pierderea în greutate.
Studiul prezentat a constatat o probabilitate de 95% ca pacienţii cu acest profil genetic să răspundă puternic la tratament.
Descoperirile ar putea fi folosite pentru a identifica pacienţii cu cele mai mari şanse de a obţine cele mai mari beneficii de pe urma acestor medicamente, a declarat dr. Andres Acosta de la Clinica Mayo din Rochester, unul dintre cercetători, potrivit Reuters.
Unele persoane cu obezitate au un profil genetic care contribuie la ceea ce specialiştii numesc „intestin flămând" - adică se simt sătui în timpul unei mese, dar le este din nou foame la scurt timp după aceea, deoarece mâncarea le părăseşte stomacul mai repede decât la majoritatea celorlalţi oameni, a explicat medicul.
Studiul a implicat 84 de pacienţi cărora li s-a prescris semaglutidă pentru tratamentul obezităţii.
Semaglutida, autorizată şi în Uniunea Europeană (UE), este un medicament bazat pe agoniştii peptidei-1 (GLP-1) prescris în primul rând pentru adulţii cu diabet zaharat de tip 2, dar este, de asemenea, aprobat pentru pierderea în greutate la persoanele cu obezitate sau supraponderale care au cel puţin o altă problemă de sănătate.
Această clasă de medicamente simulează funcţiile hormonilor incretinici naturali ai organismului, care ajută la scăderea nivelului de zahăr din sânge după o masă.
Aceşti hormoni sunt eliberati din intestin pe tot parcursul zilei, iar concentratiile lor cresc ca raspuns la ingestia de alimente. Hormonii fac parte dintr-un sistem endogen implicat in reglarea fiziologica a homeostaziei glucozei.
Ajustarea acestor niveluri hormonale poate, de asemenea, să îi facă pe oameni să se simtă sătui şi, astfel, să contribuie la scăderea aportului zilnic de calorii.
În cadrul studiului, persoanele cu variantele genetice asociate cu „intestinul flămând" au pierdut în medie 14,4% din greutatea corporală totală după nouă luni de tratament cu medicamentul şi 19,5% după un an, a constatat studiul.
Prin comparaţie, participanţii la studiu fără acest profil genetic au pierdut 10,3% din greutatea corporală după nouă luni şi nimic mai mult până la 12 luni.
Dr. Acosta a declarat că cercetătorii au observat anterior un model similar la pacienţii care au luat liraglutidă, un alt medicament pentru pierderea în greutate.
În timp ce pacienţii fără genele „intestinului flămând" au pierdut ceva greutate cu semaglutidă, aceştia ar putea pierde cantităţi similare cu terapii mai puţin costisitoare, a precizat dr. Acosta.
Preţul de listă pentru semaglutidă, pus pe piaţă de grupul farmaceutic danez Novo Nordisk sub denumirea comercială de Wegovy, este de 1.349,02 dolari pe lună, potrivit Reuters.
Cercetătorii au precizat că sunt necesare studii mai mari pentru a evalua fiabilitatea profilului genetic de „intestin flămând" la populaţii mai diverse.
