Având în vedere că o mare parte din emisfera nordică este afectată de căldură extremă în această săptămână, autorităţile şi experţii în sănătate publică au emis avertismente de căldură pentru a menţine populaţia în siguranţă.
Zone din China, India, Orientul Mijlociu, sudul Europei şi Statele Unite se pregătesc pentru posibilitatea atingerii unor noi maxime record de temperatură.
Căldura afectează sănătatea în mai multe moduri, spun specialiştii.
Epuizarea din cauza căldurii, care poate include ameţeli, dureri de cap, tremurături şi sete, poate afecta pe oricine şi, de obicei, nu este gravă, cu condiţia ca persoana să aibă posibilitatea să se răcorească în decurs de 30 de minute.
Versiunea mai gravă este insolaţia, atunci când temperatura centrală a corpului depăşeşte 40,6 grade Celsius. Aceasta este o urgenţă medicală şi poate duce la afectarea pe termen lung a organelor şi la deces. Simptomele includ respiraţie rapidă, confuzie sau convulsii şi greaţă.
Pe măsură ce schimbările climatice continuă să ducă la creşterea temperaturilor, se aşteaptă ca şi pericolul de umiditate să crească.
Aerul mai cald poate reţine mai multă umiditate. Iar mai multă umiditate în aer face ca oamenilor să le fie mai greu să transpire pentru a se răcori.
Cine este în pericol?
Unele persoane sunt mai vulnerabile, inclusiv copiii mici şi persoanele în vârstă, precum şi persoanele care trebuie să rămână active, cum sunt agricultorii, sau care sunt mai expuse, cum ar fi persoanele fără adăpost.
Afecţiunile existente, inclusiv bolile respiratorii şi cardiovasculare, precum şi diabetul, pot, de asemenea, să sporească riscul - şi pot fi exacerbate de căldură.
Multe ţări nu înregistrează căldura ca o cauză specifică de deces, ceea ce înseamnă că experţii nu dispun de statistici pentru a evalua acest risc asupra comunităţilor.
Cu toate acestea, un studiu din 2021, publicat în revista The Lancet a estimat că puţin sub o jumătate de milion de decese pot fi atribuite excesului de căldură în fiecare an - un număr care ănsă nu conţine date din multe ţări cu venituri mici.
Mulţi experţi din Europa se tem că situaţia din vara lui 2022, în timpul căreia valurile de căldură au ucis aproximativ 61.000 de persoane, se poate repeta, au declarat oamenii de ştiinţă.
Riscurile vor continua să crească pe măsură ce schimbările climatice împing temperaturile globale şi mai sus în următoarele decenii.
Riscuri mai puţin evidente
În afară de presiunea asupra „termostatului" intern al organismului, căldura extremă poate prezenta o serie de alte riscuri secundare.
Temperaturile mai ridicate încurajează dezvoltarea bacteriilor şi a algelor. Astfel, valurile de căldură pot creşte riscul de contaminare a apei cu boli precum holera sau de sufocare a corpurilor de apă cu alge toxice.
Totodată, căldura poate deteriora culturile, ceea ce sporeşte îngrijorările legate de securitatea alimentară.
Începând din 2030, experţii se aşteaptă ca numărul deceselor la nivel mondial să crească cu 250.000 pe an ca urmare a patru riscuri pentru sănătate legate de climă: stresul termic, malnutriţia asociată cu insecuritatea alimentară, malaria şi diareea, potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), informează Reuters.
Incendiile de vegetaţie alimentate de copaci sau arbuşti uscaţi pot duce la niveluri periculoase de poluare a aerului, care pot provoca inflamarea plămânilor şi deteriorarea ţesuturilor.
Studiile au sugerat, de asemenea, că atât căldura extremă, cât şi expunerea la fumul incendiilor de pădure ar putea fi, de asemenea, legate de greutatea scăzută la naştere şi de naşterile premature.
Stresul termic poate contribui, de asemenea, la o sănătate mintală mai precară.
Creşterea temperaturilor nocturne poate perturba tiparele de somn ale oamenilor, înrăutăţind rezultatele în materie de sănătate mintală.
Experţii spun că mai multe decese au loc mai devreme în timpul verii, când organismul oamenilor nu a avut şansa de a se aclimatiza la acest anotimp.
Locaţia contează, de asemenea; oamenii sunt mai expuşi riscului în locurile în care nu sunt obişnuiţi cu o astfel de căldură, inclusiv în unele părţi ale Europei.
Deoarece munca în aer liber devine periculoasă pe fondul temperaturilor ridicate, unele ţări şi comunităţi au închis şcolile sau au forţat reducerea programului de lucru pe timpul zilei pentru întreprinderi.
Ce putem face
Agenţiile de sănătate publică, din India până în Statele Unite, au emis recomandări pentru populaţie, inclusiv pentru a evita efortul pe cât posibil şi pentru a se răcori şi hidrata.
Autorităţile îşi propun adesea să ajute prin amplasarea unor zone de răcorire, prin distribuirea de apă suplimentară sau prin asigurarea accesului gratuit la transportul public cu aer condiţionat.
Lucrătorii ar trebui să se gândească să facă mai multe pauze şi să îşi schimbe şi hainele, spun oamenii de ştiinţă.
De asemenea, este important să se verifice persoanele vulnerabile, inclusiv persoanele în vârstă şi izolate, spun aceştia, întrucât insolaţia este o urgenţă medicală şi necesită asistenţă profesională imediată.
Mai puteţi citi şi:
Aproape 62.000 de decese în Europa anul trecut, din cauza caniculei
