Un studiu important publicat marţi, şi condus de cercetători de la Institutul Karolinska, sugerează că o posibilă cauză a hemoragiei cerebrale spontane ar putea fi transmisă prin transfuzii de sânge. În acelaşi timp, cercetătorii au subliniat că este foarte puţin probabil ca cineva să sufere o hemoragie cerebrală după ce a primit sânge donat.
O cauză frecventă a hemoragiilor cerebrale spontane şi recurente este afecţiunea vasculară, angiopatia amiloidă cerebrală (AAC), în care proteinele se acumulează de-a lungul micilor vase de sânge din creier.
Mai multe studii au arătat că AAC poate fi transferată de la un individ la altul prin neurochirurgie şi, probabil, prin intermediul unui tratament care utilizează un anumit tip de hormon de creştere.
Puţine persoane afectate
Un nou studiu realizat de cercetători de la Institutul Karolinska, Södersjukhuset, Spitalul Universitar Karolinska, din Suedia, Universitatea Copenhaga, din Danemarca, KU Leuven, din Belgia, şi alte instituţii de cercetare medicală arată că pacienţii care au primit sânge de la donatori care au suferit ulterior hemoragii cerebrale recurente au de două ori mai multe şanse de a suferi ei înşişi o hemoragie cerebrală.
Constatările sugerează că un anumit factor care poate da naştere la hemoragii cerebrale spontane poate fi răspândit prin transfuzii de sânge.
Cu toate acestea, deoarece doar 0,1% dintre donatorii din studiu au suferit ulterior hemoragii cerebrale recurente, doar câţiva pacienţi ar putea fi afectaţi, susţin cercetătorii.
„Transfuziile de sânge sunt relativ frecvente, ceea ce face ca posibilele efecte negative să fie o problemă importantă de sănătate publică", spune unul dintre autorii studiului, Gustaf Edgren, cercetător la Departamentul de Medicină al Institutului Karolinska (Solna) şi medic specialist la Södersjukhuset.
„Cu toate acestea, în acest caz, este foarte puţin probabil să suferiţi o hemoragie cerebrală de la ceva transmis printr-o transfuzie", precizează medicul.
AAC ar putea fi transmisibilă
Potrivit cercetătorilor, cea mai importantă implicaţie a studiului publicat marţi, în revista medicală JAMA, este faptul că acesta adaugă un sprijin suplimentar la ipoteza că afecţiunea vasculară AAC poate fi transmisă între indivizi, ceea ce, dacă este adevărat, poate avea consecinţe în mai multe domenii.
Studiul s-a bazat pe baza de date suedezo-daneze privind transfuziile SCANDAT, care conţine date despre donatorii de sânge şi pacienţii care au primit o transfuzie începând cu anii 1970.
În total, au fost incluşi peste un milion de pacienţi.
Analizele primare au fost efectuate în Suedia şi apoi repetate cu date daneze, cu rezultate aproape identice.
Confirmare necesară
Cercetătorii speră acum să coroboreze ipoteza conform căreia legătura dintre hemoragia cerebrală şi transfuzia de sânge se referă la AAC.
Prin urmare, ei vor examina eşantioane din biobanca Danish Blood Donor Study (Studiul danez privind donatorii de sânge) pentru a vedea dacă pot identifica proteine aberante asociate cu această afecţiune.
Se intenţionează, de asemenea, să se obţină tomografii computerizate şi RMN de la donatorii şi pacienţii afectaţi pentru a vedea dacă acestea ar putea, de asemenea, să susţină această ipoteza.
„Acest studiu nu demonstrează cauzalitatea, astfel încât creşterea observată a riscului ar putea depinde de alţi factori", spune primul autor al studiului, Jingcheng Zhao, de la Karolinska.
Oamenii de ştiinţă au subliniat că sunt necesare mai multe cercetări pentru a confirma aceste constatări şi pentru a înţelege mecanismul potenţial de bază.
