Demenţa este în prezent a şaptea cauză principală de deces şi una dintre cauzele majore de handicap şi dependenţă în rândul persoanelor în vârstă la nivel mondial. Cercetările arată că numărul cazurilor de demenţă este în creştere, un studiu publicat săptămâna aceasta estimând că în Statele Unite, de exemplu, cazurile se vor dubla până în 2060.
Un studiu, publicat luni în revista Nature Medicine, a constatat că riscul de a dezvolta demenţă după vârsta de 55 de ani este dublu faţă de cel raportat de studiile anterioare, fiind estimat la 42%. Autorii spun că acest lucru este legat de îmbătrânirea populaţiei.
Cercetări anterioare au estimat că, în privinţa cazurilor globale de demenţă acestea vor creşte din cauza îmbătrânirii şi creşterii populaţiei, inclusiv un studiu din 2022 care a estimat o creştere de la 57,4 milioane de cazuri în 2019 la aproape 153 de milioane în 2050, la nivel mondial.
Potrivit noului studiu, Europa de Vest ar înregistra o creştere estimată de 74% a cazurilor până în 2050, Europa Centrală ar avea o creştere de 82%, iar Europa de Est ar înregistra o creştere de 92%, scrie Euronews.
Populaţia poate lua măsuri pentru a-şi reduce riscul de demenţă, cum ar fi controlul hipertensiunii arteriale şi a altor probleme de sănătate care pot afecta creierul, şi experţii le recomandă începând de la vârsta de mijloc.
„Toate cercetările noastre sugerează că ceea ce facem la mijlocul vieţii contează cu adevărat”, a declarat dr. Josef Coresh, coautor al studiului, de la New York University (NYU) Langone Health din Statele Unite, într-un comunicat.
Demenţa nu este doar Alzheimer
Demenţa este pierderea progresivă a memoriei, a limbajului şi a altor funcţii cognitive.
Alzheimer este cea mai frecventă formă şi poate contribui la 60-70% din cazuri, potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), iar modificările cerebrale silenţioase care duc în cele din urmă la apariţia acesteia pot începe cu două decenii înainte de apariţia simptomelor.
Alte tipuri includ demenţa vasculară, atunci când bolile de inimă sau AVC (accidentele vasculare cerebrale) mici afectează fluxul sanguin către creier.
Multe persoane au cauze mixte, ceea ce înseamnă că problemele vasculare ar putea exacerba simptomele Alzheimer.
Măsurarea riscului de la o anumită vârstă pe durata potenţială de viaţă rămasă poate orienta recomandările de sănătate publică şi cercetarea medicală.
„Nu este o garanţie că cineva va dezvolta demenţă”, a precizat dr. James Galvin, un specialist în Alzheimer de la Universitatea din Miami, care nu a fost implicat în noul studiu, indicând că rezultatele se potrivesc cu alte cercetări.
Riscul este diferit în funcţie de vârstă
Studiile anterioare estimau că aproximativ 14% dintre bărbaţi şi 23% dintre femei vor dezvolta o formă de demenţă pe parcursul vieţii.
Noul studiu a analizat date mai recente dintr-un studiu american care a urmărit sănătatea inimii şi funcţia cognitivă a aproximativ 15.000 de adulţi în vârstă timp de mai multe decenii. În mod important, ei au constatat că riscul se schimbă odată cu trecerea deceniilor.
Doar 4% dintre persoane au dezvoltat demenţă între vârstele de 55 şi 75 de ani, ceea autorii recentului studiu numesc o fereastră cheie de 20 de ani pentru protejarea sănătăţii creierului.
Pentru persoanele care supravieţuiesc ameninţărilor comune la adresa sănătăţii până la 75 de ani, riscul de demenţă a sărit apoi la 20% până la vârsta de 85 de ani şi la 42% între 85 şi 95 de ani.
În general, cercetătorii au concluzionat că riscul de demenţă pe durata vieţii după vârsta de 55 de ani era de 35 % pentru bărbaţi şi de 48 % pentru femei.
Femeile trăiesc în general mai mult decât bărbaţii, un motiv principal pentru această diferenţă, remarcă autorii.
Modalităţi de reducere a riscului de demenţă
Există anumiţi factori de risc pe care oamenii nu îi pot controla, inclusiv vârsta şi dacă au moştenit sau nu o variantă genetică numită APOE4 care creşte şansele de Alzheimer târziu în viaţă.
Potrivit experţilor, oamenii pot încerca să evite sau cel puţin să întârzie problemele de sănătate care contribuie ulterior la demenţă.
Dr. Coresh, de exemplu, poartă cască atunci când merge cu bicicleta, deoarece leziunile cerebrale repetate sau grave cauzate de accidente sau căzături cresc riscul de demenţă mai târziu în viaţă.
„Ceea ce este bun pentru inimă este bun şi pentru creier”, a adăugat dr. Galvin din Miami. El recomandă mişcarea, evitarea obezităţii şi controlul periodic al tensiunea arterială, diabetului şi colesterolului.
De exemplu, hipertensiunea arterială poate afecta fluxul sanguin către creier, un risc nu doar pentru demenţa vasculară, ci şi legat de unele caracteristici ale bolii Alzheimer.
În mod similar, glicemia ridicată în cazul diabetului slab controlat este legată de declinul cognitiv şi de inflamaţiile dăunătoare din creier.
Specialiştii ne îndeamnă să rămânem activi şi din punct de vedere social şi cognitiv. Dr. Galvin îndeamnă persoanele în vârstă să încerce aparate auditive dacă se confruntă cu pierderea auzului, care poate stimula izolarea socială.
„Există lucruri pe care le putem controla şi asta e foarte, foarte important pentru a avea un creier sănătos pe măsură ce îmbătrânim”, a precizat medicul.
Citeşte şi:
Cât timp trăiesc persoanele cu demenţă după diagnostic, potrivit unei analize majore
