La fiecare 3-4 secunde o persoană îşi pierde viaţa din cauza sepsisului. La nivel global, se estimează că sunt afectate 20-30 de milioane de persoane anual, un sfert dintre acestea fiind copii. O nouă cercetare descoperă deficienţe în două din cele patru instrumente utilizate de lucrătorii din domeniul sănătăţii din întreaga lume pentru a diagnostica spsisul, un sindrom clinic cauzat de un răspuns inflamator exagerat al organismului-gazdă la infecţie.
Sepsisul se declanşează atunci când răspunsul organismului la o infecţie afectează propriile ţesuturi şi organe. Sepsisul poate determina şocul septic, insuficienţă multiplă de organe şi decesul, în special dacă nu este recunoscut de timpuriu şi tratat imediat.
Potrivit unei noi analize, paramedicii şi medicii de la urgenţe ratează deseori semnele de sepsis, iar două dintre cele patru modalităţi de depistare a acestei afecţiuni mortale nu funcţionează.
Medicii şi organizaţiile din domeniul sănătăţii sunt îngrijoraţi de ani de zile de faptul că prea multe cazuri nu sunt diagnosticate, oamenii putând fi grav afectaţi sau suferi chiar decesul, deoarece sepsisul este atât de greu de detectat.
Dacă un pacient nu este diagnosticat rapid, sistemul imunitar al organismului său este suprasolicitat ca răspuns la o infecţie şi apoi atacă ţesuturile şi organele vitale. Dacă nu este tratat, sepsisul poate provoca şoc, insuficienţă de organe şi decesul.
Cercetările efectuate în Germania susţin că au scos la iveală deficienţe semnificative în două dintre cele patru instrumente de depistare pe care lucrătorii din domeniul sănătăţii le folosesc în întreaga lume pentru a identifica cazurile de boală care pune în pericol viaţa.
Cele patru sisteme sunt NEWS2 (National Early Warning Score), qSOFA (quick Sequential Organ Failure Assessment), MEWS (Modified Early Warning Score) şi SIRS (Systemic Inflammatory Response Syndrome).
Cercetătorii au analizat înregistrările privind îngrijirile acordate la 221.429 de pacienţi din Germania care au fost trataţi de către personalul medical de urgenţă în afara mediului spitalicesc în 2016, informează The Guardian.
Doar unul dintre cele patru instrumente de screening a avut o rată de predicţie rezonabil de precisă pentru sepsis, respectiv NEWS2.
Acesta a fost capabil să prezică corect 72,2% din toate cazurile de sepsis şi a identificat corect 81,4% din cazurile negative, neseptice, au concluzionat aceştia.
„Am constatat că paramedicii nu au documentat niciodată o suspiciune de sepsis, iar medicii din serviciile de urgenţă au făcut acest lucru foarte rar, documentând o suspiciune doar în 0,1% din cazuri", a declarat Silke Piedmont, cercetător în domeniul sănătăţii în cadrul departamentului de medicină de urgenţă de la Universitätsmedizin din Berlin.
Lucrătorii din domeniul sănătăţii au mult mai multe şanse să identifice corect semnele unui infarct miocardic sau ale unui AVC (accident vascular cerebral), ceea ce înseamnă că acei pacienţi au şanse mai mari de supravieţuire.
Problemele în depistarea sepsisului au făcut ca 31,4% dintre pacienţii cu sepsis din cadrul studiului să moară în termen de 30 de zile, comparativ cu 13,4% dintre cei care au suferit un infarct şi 11,8% dintre cei care au suferit un AVC, a precizat dr. Wolfgang Bauer, coautor al studiului.
Rezultatele, care nu au fost încă revizuite de comunitatea ştiinţifică, şi sunt descrise ca fiind „observaţionale", au fost prezentate în cadrul Congresului European de Medicină de Urgenţă, EUSEM 2023 de săptămâna aceasta de la Barcelona (17 - 20 septembrie, 2023).
„Pentru a reduce riscul de a rata acest diagnostic potenţial devastator, recomandăm evaluarea timpurie de către un medic calificat şi utilizarea de rutină a scorurilor de avertizare timpurie, cum ar fi NEWS2", au recomandat autorii studiului.
