Inflamaţia este semnul că organismul nostru se apără împotriva unei agresiuni. Dar atunci când acest răspuns escaladează, de exemplu în creier, poate duce la boli neurologice sau psihiatrice grave. O echipă internaţională condusă de UNIGE şi HUG a decodificat singura proteină care poate fi folosită pentru a indica neuroinflamaţia. Această descoperire va îmbunătăţi înţelegerea mecanismelor bolilor neurologice şi psihiatrice, spun oamenii de ştiinţă.
Inflamaţia este o reacţie naturală de apărare iniţiată de sistemul imunitar. Ea permite celulelor noastre să lupte împotriva agresiunilor, cum ar fi rănile sau infecţiile. Dar această reacţie poate scăpa de sub control şi poate duce la apariţia unor patologii grave.
Atunci când apare la nivelul creierului - caz în care este cunoscută sub numele de neuroinflamaţie - această supraactivare poate juca un rol în mecanismele bolilor neurodegenerative (Alzheimer, scleroză laterală amiotrofică, scleroză multiplă) şi ale bolilor psihiatrice (schizofrenie, tulburare bipolară, depresie).
O echipă internaţională formată din cercetători de la Universitatea din Geneva (UNIGE), Spitalele Universitare din Geneva (HUG), Imperial College London (ICL) şi de la Centrul medical universitar din Amsterdam (Amsterdam UMC), a studiat o proteină marker vizată de imagistica medicală pentru a vizualiza inflamaţia cerebrală, dar a cărei interpretare era încă incertă.
În noul studiu, echipa demonstrează că o cantitate mare a acestei proteine este asociată cu o cantitate mare de celule inflamatorii, deşi prezenţa sa nu este un semn de supraactivare a acestora.
Aceste rezultate, publicate recent, în Nature Communications, deschid calea pentru observarea optimă a proceselor neuroinflamatorii.
În creier, celulele microgliale joacă un rol important în inflamaţie şi în potenţiala sa supraactivare.
Ele pot fi „activate'' atunci când apare o disfuncţie, fagocitează celule sau proteine patologice şi chiar produc substanţe protectoare.
În prezent, în imagistica medicală, un singur marker poate fi utilizat pentru a localiza şi măsura microglia în mod non-invaziv şi in vivo: proteina TSPO, prezentă în aceste celule.
Această proteină poate fi observată prin tomografie cu emisie de pozitroni (PET), o tehnică de imagistică obişnuită.
Ce dezvăluie proteina TSPO?
Sute de studii au folosit scanări PET ale acestei proteine pentru a explora şi cuantifica microglia. Cu toate acestea, niciun studiu nu a reuşit să interpreteze cu exactitate semnificaţia cantităţii sale în contextul unei reacţii inflamatorii, explică Stergios Tsartsalis, asociat clinic senior în cadrul Departamentului de Psihiatrie al facultăţii de medicină UNIGE.
O cantitate mare de TSPO corespunde unei cantităţi mari de celule inflamatorii? Este un semn de supraactivare a acestora? Împreună cu cercetători de la Imperial College London (Dr. David Owen) şi Amsterdam UMC (Prof. Sandra Amor), Stergios Tsartsalis şi membrii echipei Prof. Philippe Millet din cadrul Laboratorului de imagistică translaţională în neuroştiinţa psihiatrică al HUG şi al Grupului de neuroimagistică moleculară în psihiatrie al UNIGE şi-au propus să afle acest lucru.
Echipa internaţională de cercetători a lucrat pe creiere de şoareci cu modele de Alzheimer, scleroză laterală amiotrofică şi scleroză multiplă, precum şi pe mostre de creier post-mortem de la pacienţi afectaţi de aceleaşi boli.
„Am descoperit că o densitate ridicată a proteinei TSPO este într-adevăr un indicator al unei densităţi ridicate de microglia. Pe de altă parte, observarea TSPO nu ne permite să spunem dacă celulele inflamatorii sunt sau nu supraactivate'', explică cercetătorul UNIGE, coautor al studiului.
Această descoperire evidenţiază valoarea pe care o are TSPO în imagistica medicală: ea face posibilă identificarea cazurilor în care boala neuroinflamatorie este legată de o dereglare a numărului de celule gliale.
În plus, oamenii de ştiinţă au identificat doi markeri ai stării de activare a microgliilor la om - proteinele LCP2 şi TFEC - care deschid calea pentru noi abordări de imagistică medicală.
Aceste rezultate reprezintă un nou pas spre înţelegerea rolului microgliilor în neuroinflamare, spun autorii studiului.
Susţinut de Fundaţia Naţională Elveţiană pentru Ştiinţă şi de Fundaţia Prof Dr. Max Cloëtta, studiul avansează cercetările în ceea ce priveşte observarea eficientă a mecanismelor imunitare ale bolilor neurologice şi psihiatrice.
