Cercetările noi au descoperit că oamenii care sunt analfabeţi, ceea ce înseamnă că nu au învăţat niciodată să citească sau să scrie, pot avea un risc de aproape trei ori mai mare de a dezvolta demenţă decât oamenii care pot citi şi scrie.
Noi cercetări noi au descoperit că oamenii care nu au învăţat niciodată să citească sau să scrie fiind analfabeţi, pot avea un risc de aproape trei ori mai mare de a dezvolta o formă de demenţă decât oamenii care pot citi şi scrie. Studiul a fost publicat online în "Neurology", revista medicală a Academiei Americane de Neurologie.
Potrivit Departamentului pentru Educaţie al Statelor Unite, aproximativ 32 de milioane de adulţi din ţară sunt analfabeţi.
"Capacitatea de a citi şi a scrie permite oamenilor să se angajeze în mai multe activităţi care folosesc creierul, cum ar fi citirea ziarelor sau ajutarea copiilor şi nepoţilor la teme, iar cercetările anterioare au arătat că astfel de activităţi pot reduce riscul de demenţă. Noul studiu oferă şi mai multe dovezi că citirea şi scrierea pot fi factori importanţi în a menţine un creier sănătos”, a declarat autorul studiului Jennifer J. Manly, doctor, al Columbia University, citat de sciencedaily.com.
Studiul a analizat persoanele cu niveluri scăzute de educaţie care au trăit în nordul Manhattan-ului. Mulţi s-au născut şi au crescut în zonele rurale din Republica Dominicană, unde accesul la educaţie era limitat. Studiul a implicat 983 de persoane cu o vârstă medie de 77 de ani. Fiecare persoană a mers la şcoală timp de patru ani sau mai puţin.
Pe parcursul studiului, cercetătorii au întrebat fiecare participant dacă "a învăţat vreodată să citească sau să scrie?", iar ulterior au împărţit oamenii în două grupuri: 237 de persoane erau analfabeţi şi 746 de oameni erau alfabetizaţi.
Participanţii au fost supuşi unor examene medicale şi au efectuat teste de memorie şi gândire la începutul studiului şi la la fiecare 18 luni şi la doi ani pe parcursul perioadei de realizare a cercetării. Testarea a inclus reamintirea unor cuvinte disparate şi folosirea unui număr cât mai mare de cuvinte atunci când se vorbea despre subiecte predefinite cum ar fi fructele sau îmbrăcămintea.
Cercetătorii au descoperit că în grupul celor care erau analfabeţi, 83 din 237 de persoane, adică 35%, prezentau semne de demenţă la începutul studiului. Dintre persoanele alfabetizate, 134 din 746 de persoane, sau 18%, prezentau la rândul lor semne de demenţă. După ajustarea în funcţie de vârstă, starea socioeconomică şi boli cardiovasculare, persoanele care nu au putut citi şi scrie au avut aproape trei ori mai mari şanse de a avea demenţă la începutul studiului.
Printre participanţii fără demenţă la începutul cercetării, în timpul urmăririi, adică în medie, patru ani mai târziu, 114 din 237 de persoane analfabete, adică 48%, au dezvoltat demenţă, în tip ce dintre oamenii alfabetizaţi, doar 27%, adică 201 din 746 de persoane, au suferit de demenţă. După ajustarea în funcţie de vârstă, starea socioeconomică şi bolile cardiovasculare, cercetătorii au descoperit că persoanele care nu au putut citi şi scrie au fost de două ori mai susceptibile să dezvolte demenţă în timpul studiului.
Când cercetătorii au evaluat abilităţile de limbaj, viteză, spaţiu şi raţionament, au descoperit că adulţii analfabeţi au avut scoruri mai mici la începutul studiului. Dar scorurile testelor lor nu au scăzut cu o viteză mai rapidă pe măsură ce studiul a progresat.
Studiul a descoperit, de asemenea, că alfabetizarea a fost legată de scoruri mai mari la testele de memorie şi gândire, în general şi nu doar citirea şi scorurile limbajului, ceea ce arată că cititul poate ajuta la întărirea creierului în multe feluri care ar putea ajuta la prevenirea sau întârzierea debutului demenţei, se mai precizează în concluziile cercetării.
Studiul a fost susţinut de Institutele Naţionale de Sănătate şi Institutul Naţional de Îmbătrânire, din SUA.
