Analiza reziduurilor din canalizare poate dezvălui apariţia bacteriilor rezistente la antimicrobiene în rândul populaţiilor sănătoase pe plan mondial, arată un studiu internaţional.
O analiză cuprinzătoare a reziduurilor din canalizare colectate din 74 de oraşe din 60 de ţări a dat naştere primelor date globale comparabile, care arată nivelurile şi tipurile de bacterii rezistente la antimicrobieni prezente în majoritatea populaţiilor sănătoase din aceste ţări. Institutul Naţional al Alimentaţiei şi Universitatea Tehnică din Danemarca, au condus studiul, care a fost realizat de o echipă internaţională de cercetători.
Într-un studiu de metagenomică, cercetătorii au analizat tot materialul ADN din probele de canalizare şi au constatat că, în funcţie de rezistenţa antimicrobiană, ţările lumii se încadrează în două grupuri. America de Nord, Europa de Vest, Australia şi Noua Zeelandă au în general cele mai scăzute niveluri de rezistenţă antimicrobiană, în timp ce Asia, Africa şi America de Sud au cele mai înalte niveluri.
Brazilia, India şi Vietnam au cea mai mare diversitate în genele de rezistenţă, în timp ce Australia şi Noua Zeelandă, cea mai mică.
Potrivit cercetătorilor, utilizarea antimicrobienilor explică doar o mică parte a apariţiei rezistenţei antimicrobiene în diferite ţări. Prin urmare, cercetătorii au căutat alţi factori care ar putea fi conducători sau indicatori ai apariţiei bacteriilor rezistente. În cadrul acestei lucrări, au utilizat mai multe seturi de date complete de la Banca Mondială, care, au măsurat starea de sănătate a ţărilor şi stadiul de dezvoltare.
Munca cercetătorilor arată că majoritatea variabilelor, care sunt asociate cu apariţia rezistenţei antimicrobiene într-o ţară, sunt legate de condiţiile sanitare din ţara respectivă şi de starea generală a sănătăţii populaţiei.
Folosind aceleaşi date de la Banca Mondială, cercetătorii au prezis, de asemenea, nivelurile de rezistenţă antimicrobiană în 259 de ţări şi au elaborat o hartă a rezistenţei populaţiei sănătoase în lume. Potrivit estimărilor, Ţările de Jos, Noua Zeelandă şi Suedia au cele mai scăzute niveluri de rezistenţă, în timp ce Tanzania, Vietnam şi Nigeria au cele mai înalte niveluri.
Cercetătorii vor folosi experienţa acumulată în acest proiect pentru a dezvolta un sistem de supraveghere la nivel mondial care poate monitoriza în mod continuu apariţia şi răspândirea de microorganisme care provoacă boli şi rezistenţa antimicrobiană.
”Analiza reziduurilor din canalizare poate arata rapid şi relativ ieftin exact ce bacterii abundă într-o zonă - iar colectarea şi analizarea canalizării nu necesită aprobare etică. Ambii parametri fac din realizarea unui sistem de supraveghere prin canalizare o opţiune viabilă şi în ţările în curs de dezvoltare” a declarat coordonatorul studiului, profesorul Frank Aarestrup de la Institutul Naţional pentru Alimentaţie citat de sciencedaily.com.
Ambiţia cercetătorilor este de a dezvolta un sistem care să permită schimbul şi interpretarea informaţiilor în timp real. Ca atare, ar fi posibil să se utilizeze datele de supraveghere globală pentru a gestiona bolile care ameninţă să se răspândească dincolo de graniţele unei ţări şi să se dezvolte în pandemii, cum ar fi Ebola, rujeola, poliomielita sau holera.
