Cercetători din Statele Unite lucrează la un implant care produce medicamente în „buclă închisă", pentru tratarea cancerului ovarian, pancreatic şi a altor tipuri de cancer greu de tratat. Dispozitivul, aflat în curs de dezvoltare, este suficient de mic pentru a fi implantat printr-o intervenţie chirurgicală minim invazivă, şi va fi capabil să monitorizeze continuu cancerul unui pacient şi să ajusteze doza de imunoterapie a acestuia în timp real. La proiect lucrează cercetători de la opt universităţi americane, conduşi de o echipă de la Universitatea Rice, care a obţinut recent o finanţare de 45 de milioane de dolari de la Agenţia de Proiecte de Cercetare Avansată în domeniul Sănătăţii (ARPA-H), care include şi un studiu clinic de primă fază pentru cancerul ovarian recurent.
Agenţia pentru proiecte de cercetare avansată în domeniul sănătăţii (ARPA-H) din Statele Unite a acordat recent 45 de milioane de dolari pentru dezvoltarea rapidă a unei tehnologii de implant de detectare şi răspuns care ar putea reduce cu peste 50% numărul deceselor cauzate de cancer din SUA.
Fondurile de cercetare acordate unei echipe de oameni de ştiinţă din şapte state, condusă de Universitatea Rice, din Houston, Texas, vor accelera dezvoltarea şi testarea unei noi abordări în tratarea cancerului, care are ca scop îmbunătăţirea dramatică a rezultatelor de imunoterapie pentru pacienţii cu cancer ovarian, pancreatic şi alte tipuri de cancer greu de tratat.
„În loc să legăm pacienţii de paturi de spital, de pungi de perfuzii şi de monitoare externe, vom folosi o procedură minim invazivă pentru a implanta un mic dispozitiv care monitorizează în permanenţă cancerul şi le ajustează doza de imunoterapie în timp real", a declarat Omid Veiseh, bioinginer la Rice, cercetător principal (PI) în cadrul acordului de cooperare ARPA-H.
Acest tip de „terapie în buclă închisă" a fost folosit pentru gestionarea diabetului, unde există un monitor de glucoză care „vorbeşte" în permanenţă cu o pompă de insulină.
„Pentru imunoterapia împotriva cancerului, abordarea este revoluţionară" spune cercetătorul american.
Echipa include medici şi specialişti multidisciplinari în biologie sintetică, ştiinţa materialelor, imunologie, oncologie, inginerie electrică, inteligenţă artificială şi alte domenii, care acoperă 20 de laboratoare de cercetare diferite.
Proiectul a fost botezat THOR, un acronim pentru „targeted hybrid oncotherapeutic regulation - reglare oncologică hibridă ţintită".
Implantul THOR, sau „regulatorul hibrid de fabricaţie moleculară avansată", poartă acronimul HAMMR.
Un prototip al „regulatorului hibrid de fabricaţie moleculară avansată" - HAMMR, un implant care produce medicamente în „buclă închisă", mai mic decât degetul unui adult, este în curs de dezvoltare în Statele Unite pentru tratarea cancerului ovarian, pancreatic şi a altor tipuri de cancer greu de tratat. Credit: Brandon Martin/Universitatea Rice
Celulele canceroase evoluează şi se adaptează continuu la terapie. Cu toate acestea, instrumentele de diagnosticare disponibile în prezent, inclusiv testele radiologice, analizele de sânge şi biopsiile, oferă instantanee foarte rare şi limitate ale acestui proces dinamic,
Ca urmare, terapiile actuale tratează cancerul ca şi cum ar fi o boală statică.
„Credem că THOR ar putea transforma status quo-ul prin furnizarea de date în timp real din mediul tumoral care, la rândul lor, pot ghida terapii noi mai eficiente şi mai bine informate despre tumori", a rezumat potenţialul terapiei, dr. Amir Jazaeri, profesor de oncologie ginecologică la Centrul de cancer MD Anderson, al Universităţii Texa.
Acordul de cooperare THOR include finanţare pentru un studiu clinic de primă fază al HAMMR pentru tratamentul cancerului ovarian recurent.
Studiul este programat să înceapă în cel de-al patrulea an al proiectului THOR, care se va întinde pe o durată de 5 ani şi jumătate.
„Tehnologia este aplicabilă pe scară largă pentru cancerele peritoneale care afectează pancreasul, ficatul, plămânii şi alte organe", a declarat Veiseh, profesor asociat de bioinginerie la Rice şi bursier CPRIT la Institutul de Prevenire şi Cercetare a Cancerului din Texas.
„Primul studiu clinic se va concentra pe cancerul ovarian recurent refractar, iar avantajul este că avem un studiu în curs de desfăşurare pentru cancerul ovarian cu tehnologia noastră de 'fabrică de medicamente' cu citokine încapsulate", explic[ cercet[torul american.
„Ne vom putea baza pe această experienţă. Am demonstrat deja un model unic pentru a trece de la concept la un studiu clinic în termen de cinci ani, iar HAMMR este următoarea iteraţie a acestei abordări", a precizat el.
THOR este cel de-al doilea program finanţat în cadrul cererii inaugurale de propuneri de cercetare din cadrul ARPA-H.
Primul este un proiect în valoare de 24 de milioane de dolari pentru stimularea funcţiei celulelor imunitare, condus de Universitatea Emory, care a fost acordat la 23 august.
Echipa THOR include 19 coiniţiatori de la Rice, MD Anderson, Institutul de Technologie din Georgia, universităţile Stanfordy, Carnegie Mellon, Northwestern, Houston, Johns Hopkins, startup-ul CellTrans din Chicago şi Bruder Consulting and Venture Group din New York City.
O imagine care ilustrează modul în care un implant în „buclă închisă" numit HAMMR va fi utilizat pentru tratarea cancerului ovarian recurent. Dispozitivul, care este suficient de mic pentru a fi implantat printr-o intervenţie chirurgicală minim invazivă, este dezvoltat de o echipă de cercetători de la Universitatea Rice, condusă de cercetători de la opt universităţi şi două companii, din şapte state americane. Agenţia pentru proiecte de cercetare avansată în domeniul sănătăţii (ARPA-H) a acordat 45 de milioane de dolari pentru a accelera dezvoltarea implantului, care include finanţarea pentru un studiu clinic de primă fază în termen de cinci ani.
Credit: Veiseh Lab/Universitatea Rice
