Supunerea unor persoane la o viaţă de adversitatea cronică creşte riscul de boli mintale şi dependenţă de substanţe toxice

Supunerea unor persoane la o viaţă de adversitatea cronică creşte riscul de boli mintale şi dependenţă de substanţe toxice

Persoanele expuse la o viaţă de adversitate psihosocială pot avea o abilitate afectată de a produce nivelurile de dopamină necesare pentru a face faţă situaţiilor acut stresante.

Aceste descoperiri pot ajuta la explicarea motivului pentru care expunerea pe termen lung la traume psihologice şi abuzuri creşte riscul de boli mintale şi dependenţă.

"Ştim deja că adversitatea psihosocială cronică poate induce vulnerabilitate la boli mintale, cum ar fi schizofrenia şi depresia. Ceea ce ne lipseşte este o înţelegere mecanicistă precisă a modului în care este crescut acest risc", explică autorul principal al studiului dr. Michael Bloomfield, lider al Translational Psychiatry Research Group de la University College London, Marea Britanie, citat de sciencedaily.com.

Pentru a rezolva această problemă, cercetătorii au folosit o tehnică imagistică numită tomografie cu emisie de pozitron  pentru a compara producţia de dopamină la 34 de voluntari expuşi unui stres acut.

Jumătate dintre participanţi au avut o expunere ridicată pe viaţă la stresul psihosocial, în timp ce cealaltă jumătate a avut o expunere scăzută. Toţi aceştia s-au angajat în studiul "Montréal Imaging Stress Task", care a implicat primirea de critici în timp ce încercau să rezolve mental probleme de aritmetică.

La două ore după această sarcină de stres, participanţii au fost injectaţi cu cantităţi mici dintr- un trasator radioactiv care le-a permis oamenilor de ştiinţă să vizualizeze producţia de dopamină în creierul lor folosind tomografia cu emisie de pozitron. Scanările au relevat că la cei cu expunere scăzută la adversitate cronică, producţia de dopamină a fost proporţională cu gradul de ameninţare pe care persoana a perceput-o.

La persoanele cu o expunere ridicată la adversitate cronică, percepţia ameninţării a fost însă exagerată, în timp ce producţia lor de dopamină a fost afectată. Cercetătorii au descoperit că alte răspunsuri fiziologice la stres au fost, de asemenea, afectate în acest grup. De exemplu, tensiunea arterială şi nivelul cortizolului nu au crescut la fel ca în grupul cu adversitate scăzută ca răspuns la stres.

Cercetarea identifică astfel mecanismul care explică de ce stresul cronic poate creşte riscul de boli mintale şi dependenţă de susbstanţe toxice prin modificarea sistemului dopamină al creierului, mai afirmă autorii studiului.

viewscnt