Cercetătorii de la Universitatea Örebro au dezvoltat bacterii probiotice modificate genetic care ar putea proteja împotriva infecţiei cu HIV. Scopul este de a crea un vaccin sub formă de pastile.
Echipa de la Örebro a modificat genetic bacteria E. coli cu o parte din virusul HIV în încercarea de a obţine un vaccin care să aibă succes împotriva infecţiei cu virusul imunodeficienţei umane.
Nikolai Scherbak, doctor în biologie la Universitatea Örebro, s-a întors în Suedia după ce a participat la o conferinţă în Africa de Sud, unde a prezentat un studiu care sporeşte şansele de a dezvolta un vaccin împotriva HIV.
Împreună cu alţi cercetători, el a modificat genetic bacteria probiotică E. coli cu o parte din virusul HIV.
O lucrare care prezintă această cercetare a fost publicată recent în revista Microbial Cell Factories.
„Aplicând o tehnologie avansată, inserăm secvenţe de ADN într-un loc specific din bacterie. Folosim o parte a virusului HIV care nu este infecţioasă, dar care totuşi declanşează organismul să producă anticorpi neutralizanţi", a explicat prof. Scherbak, într-un comunicat al universităţii publicat zilele trecute.
Bacteria E. coli trăieşte în intestinele organismului uman şi ale animalelor, iar unele variante provoacă mai multe tipuri de infecţii. Cu toate acestea, există, de asemenea, variante benefice ale bacteriei care pot contribui la o floră intestinală mai bună. Una dintre acestea, o bacterie E. coli probiotică din tulpina Nissle, a fost folosită de cercetătorii de la Örebro în cadrul studiului.
„Bacteriile pe care le-am folosit sunt vândute ca suplimente alimentare în Germania, dar, din câte ştiu, nu sunt disponibile în Suedia. Aceste suplimente sunt recomandate persoanelor care au sindromul colonului iritabil (IBS) sau alte tulburări de stomac”, a precizat cercetătorul
HIV este virusul care poate duce la boala imunodeficitară mortală SIDA (sindromul imunodeficienţei umane dobândite), pentru care nu există în prezent tratament. Cu toate acestea, există terapii medicamentoase pentru tratamentul HIV, care permit persoanelor infectate să trăiască fără simptome şi fără riscul de a transmite boala.
O persoană infectată cu HIV trebuie să ia medicamente antiretrovirale pentru tot restul vieţii şi la un cost pe care nu toată lumea şi-l poate permite.
„Cercetătorii au urmărit ani de zile dezvoltarea unui vaccin, dar, din păcate, nu a fost o prioritate pentru companiile farmaceutice", spune prof. Scherbak.
Dacă bacteria dezvoltată la Universitatea Örebro va duce la un produs farmaceutic aprobat, aceasta ar putea fi administrată sub formă de pastile.
Vaccinurile sub formă de pastile au avantaje considerabile faţă de cele injectabile. Pastilele sunt mai simple şi mai practice şi nu necesită depozitare la temperaturi scăzute, precum unele vaccinuri împotriva Covid, de exemplu.
În multe încercări anterioare de a utiliza bacterii pentru a produce vaccinuri, cercetătorii au folosit gene rezistente la antibiotice pentru a menţine modificările genetice în bacterii.
Cu toate acestea, această metodă poate duce la consecinţe negative, cum ar fi rezistenţa la antibiotice, o problemă de sănătate publică globală în creştere.
Folosind tehnologia CRISPR/Cas9, echipa de la Örebro a produs o modificare genetică stabilă în bacteriile probiotice fără a avea nevoie de gene rezistente la antibiotice.
Prof. Scherbak spune că nu există niciun risc în cazul bacteriilor modificate genetic. Cu toate acestea, sunt necesare mai multe cercetări, inclusiv studii pe animale, înainte ca tehnologia să fie testată pe oameni şi ca un vaccin să poată fi realizat.
„Este nevoie de cel puţin câţiva ani de pregătiri şi de aprobări, altfel, în cazuri normale, dezvoltarea unui medicament durează în jur de zece ani", spune prof. Scherbak, care colaborează cu Agenţia de Sănătate Publică din Suedia şi cu Universitatea Cape Town din Africa de Sud, pentru dezvoltarea vaccinului împotriva HIV.
