Tensiunea arterială crescută, un factor semnificativ în ceea ce priveşte sănătatea creierului adolescenţilor, a descoperit un studiu finlandez.
Adolescenţii cu tensiune arterială ridicată şi rigiditate arterială pot avea funcţii cognitive mai slabe, potrivit unui studiu finlandez recent realizat la Universitatea din Finlanda de Est şi Jyväskylä.
Tinerii cu tensiune arterială mai ridicată au avut performanţe mai slabe, în special în sarcinile care măsurau atenţia şi învăţarea.
În plus, rigiditatea arterială (reducerea elasticităţii şi flexibilităţii arterelor) s-a reflectat într-o memorie de lucru mai slabă.
Având în vedere rezultatele, autorii subliniază importanţa prevenirii hipertensiunii arteriale şi a rigidităţii arteriale în copilărie şi adolescenţă.
Este bine stabilit faptul că o sănătate arterială precară poate duce la declin cognitiv la adulţi.
Cu toate acestea, există cunoştinţe limitate despre această legătură la adolescenţi.
Pentru a aborda această lacună, recentul studiu a examinat asocierile dintre rigiditatea arterială şi tensiunea arterială cu cogniţia la adolescenţi şi dacă aceste asocieri diferă între fete şi băieţi.
Mai mult, studiul a examinat dacă activitatea fizică sau timpul sedentar sunt factori de confuzie în aceste asocieri.
Tensiunea arterială mai mare a fost un factor mai semnificativ pentru sănătatea creierului fetelor
Adolescenţii cu tensiune arterială mai mare au avut o atenţie, o învăţare şi o cogniţie generală mai slabe. Viteza mai mare a undei pulsului, un indicator al rigidităţii arteriale, a fost asociată cu o memorie de lucru mai slabă.
În mod interesant, fetele cu tensiune arterială mai mare au demonstrat o asociere negativă cu o gamă mai largă de funcţii cognitive decât băieţii.
În schimb, băieţii cu rigiditate arterială mai mare au prezentat o atenţie şi o memorie de lucru mai bune.
Asocierile nu au fost influenţate nici de activitatea fizică, nici de timpul sedentar.
„Constatările noastre subliniază importanţa prevenirii hipertensiunii arteriale şi a rigidităţii arteriale pentru a promova sănătatea cognitivă şi cerebrală la tineri. Cu toate acestea, am observat unele asocieri contradictorii", spune cercetătorul doctorand Petri Jalanko, de la Facultatea de Sport şi Ştiinţe ale Sănătăţii într-un comunicat al universităţii Jyväskylä.
Potrivit autorilor, studiul oferă o perspectivă asupra modului în care tensiunea arterială şi rigiditatea arterială sunt legate de funcţia cognitivă.
Cu toate acestea, pentru a stabili o relaţie definitivă de tip cauză-efect între sănătatea arterială şi sănătatea creierului şi pentru a determina dacă creşterea activităţii fizice sau reducerea timpului de sedentarism poate atenua efectele negative ale unei sănătăţi arteriale precare asupra cogniţiei, sunt necesare alte studii controlate randomizate cu grupuri de control adecvate şi tehnici avansate de imagistică cerebrală, spun ei.
Studiul a utilizat date transversale din evaluările de urmărire la opt ani ale studiului PANIC (Activitatea fizică şi nutriţia la copii).
Au participat în total 116 adolescenţi (45 de fete şi 71 de băieţi), iar vârsta lor medie a fost de 15,9 ani.
Tensiunea arterială sistolică şi diastolică au fost măsurate cu ajutorul unui sfigmomanometru aneroid.
Viteza undei pulsului a fost măsurată prin cardiografie prin impedanţă, în timp ce grosimea intima-media (GIM) carotidiană şi distensibilitatea arterei carotide au fost măsurate prin ultrasonografie carotidiană.
Seria de teste CogState a fost utilizată pentru a evalua cogniţia, cu cogniţia generală calculată din rezultatele testelor de atenţie, memorie de lucru şi învăţare.
Activitatea fizică şi timpul de sedentarism au fost evaluate cu ajutorul unui accelerometru/monitor de ritm cardiac combinat.
Studiul a fost publicat în revista Physiological Reports.
