Aproximativ 7,6 milioane de persoane suferă anual un AVC ischemic, iar mai mult de jumătate dintre acestea dezvoltă ulterior un anumit tip de afectare fizică sau psihică: pierderea mişcării voluntare a unui braţ sau a unui picior, tulburări de vorbire sau probleme de depresie şi anxietate. Acum, oamenii de ştiinţă au demonstrat într-un studiu preclinic că picături nazale care conţin o anumită moleculă pot ajuta şoarecii să se recupereze de consecinţele biologice dăunătoare ale unui accident vascular cerebral (AVC), şi speră că tratamentul ar putea funcţiona şi la oameni.
În mod esenţial, tratamentul nu este aplicat imediat, ci este iniţiat după şapte zile de la producerea unui AVC.
Acest lucru înseamnă că cei care nu pot fi ajutaţi imediat după un AVC ar putea fi protejaţi împotriva celor mai grave efecte ale acestei afecţiuni a ţesutului cerebral.
Molecula-cheie din picături este peptida complementului (un lanţ de aminoacizi) C3a, despre care oamenii de ştiinţă ştiu deja că joacă un rol important în sistemul imunitar al organismului, precum şi în dezvoltarea şi plasticitatea creierului.
„Cu această metodă, nu mai este nevoie de o cursă contra cronometru", spune neuroimunologul Marcela Pekna de la universitatea din Göteborg, Suedia.
Dacă tratamentul va fi folosit în practica clinică, toţi pacienţii cu AVC ar putea beneficia de el, chiar şi cei care ajung la spital prea târziu pentru tromboliză sau trombectomie, spune cercetătoarea.
Ea precizează că, cei care mai au dizabilităţi rămase după ce cheagul a fost îndepărtat ar putea să se îmbunătăţească şi cu acest tratament.
Întârzierea este, de fapt, deliberată.
Aplicată prea devreme, peptida C3a poate creşte numărul de celule inflamatorii din creier, unde ar începe să facă mai mult rău decât bine.
Oamenii de ştiinţă au indus la şoareci un AVC ischemic artificial, cel mai frecvent tip de AVC care există.
După o săptămână, picăturile nazale s-au dovedit a ajuta şoarecii să-şi recupereze funcţiile motorii mai repede şi mai complet, în comparaţie cu un grup placebo.
(Foto: Diagrama studiului pe şoareci - s-a demonstrat că C3a ajută şoarecii să îşi recupereze funcţia motorie după un AVC. Credit: Stokowska et al., Journal of Clinical Investigation, 2023)
De asemenea, noul studiu oferă o idee mai bună despre efectul C3a asupra creierului.
Scanările RMN au arătat că peptida a ajutat la creşterea numărului de conexiuni între celulele nervoase din creierul şoarecilor.
„Rezultatele arată că peptida C3a afectează funcţia astrocitelor - adică a celulelor care controlează multe dintre funcţiile celulelor nervoase, atât în creierul sănătos, cât şi în cel bolnav - şi care sunt semnalele pe care astrocitele le trimit către celulele nervoase", spune cercetătorul în neuroştiinţe Milos Pekny de la universitatea din Göteborg.
Studiul se bazează pe cercetări anterioare ale unora dintre aceiaşi cercetători privind modul în care peptida C3a poate proteja împotriva şi inversa leziunile provocate de AVC.
Faptul că aceştia au reuşit să repete rezultatele demonstrează potenţialul acestei abordări specifice.
Picăturile nazale cu peptida C3a ar putea face o diferenţă majoră pentru cele aproximativ 7,6 milioane de persoane care suferă anual un AVC ischemic.
Mai mult de jumătate dintre acestea rămân cu un anumit tip de afectare fizică sau psihică după un AVC: pierderea mişcării voluntare a unui braţ sau a unui picior, tulburări de vorbire sau probleme de depresie şi anxietate.
Deşi cercetătorii vor trebui să se asigure că tratamentul este viabil şi la oameni, această potenţială abordare de tratament ar putea fi adăugată pe lista celor câteva opţiuni posibile pe care cercetătorii le explorează în prezent.
„Ambiţia noastră este de a dezvolta metoda pentru a o face utilizabilă în practica clinică, dar pentru a ajunge acolo şi, mai ales, pentru a putea efectua studiile clinice necesare, trebuie să ne asociem cu un partener din industria farmaceutică", a menţionat Pekna.
Cercetarea a fost publicată în Journal of Clinical Investigation - JCI.
