Cercetătorii de la Harvard au identificat ţinte terapeutice care pot optimiza tratamentul specific simptomelor bolii Parkinson.
Stimularea cerebrală profundă (DBS) s-a dovedit a fi promiţătoare ca tratament pentru unele simptome ale bolii Parkinson. Cu toate acestea, nu toate simptomele se ameliorează la fel de bine cu acest tratament.
O mai bună înţelegere a modului în care diferite locuri de stimulare electrică influenţează gama largă de simptome motorii asociate cu Parkinson ar putea ajuta la ajustarea fină a tratamentului.
Prin studierea pacienţilor cu Parkinson din cinci centre medicale diferite trataţi cu DBS, cercetătorii de la cel mai mare spital universitar Harvard, Mass General Brigham, au creat un „atlas” care a cartografiat patru simptome majore ale bolii Parkinson pe diferite regiuni ale creierului.
Pe baza acestor constatări, echipa a creat un algoritm capabil să genereze planuri de tratament DBS personalizate, specifice simptomelor, pe care l-au testat preliminar pe cinci pacienţi.
Rezultatele, publicate recent în revista Nature Communications, demonstrează potenţialul algoritmului de a îmbunătăţi simptomele pacienţilor dincolo de abordările standard de îngrijire.
„Există deja dovezi solide de îmbunătăţire a calităţii vieţii pacienţilor cu Parkinson trataţi cu DBS, dar în prezent încă folosim o abordare de tratament de tip «one-size-fits-all»”, a declarat într-un comunicat autorul principal dr. Andreas Horn, neurolog la Mass General Brigham.
„Tehnicile pe care le-am dezvoltat ne vor ajuta să adaptăm cu uşurinţă DBS la ceea ce are nevoie în mod specific fiecare pacient şi să îmbunătăţim şi mai mult acest tratament”, a precizat el.
Cercetătorii de la Mass General Brigham au studiat un total de 237 de pacienţi cu Parkinson care au fost trataţi cu DBS pentru a identifica traiectele asociate cu patru simptome majore ale bolii: tremor (mişcare necontrolată), bradikinezie (mişcare lentă), rigiditate (îngheţare) şi simptome axiale (cum ar fi mersul şi postura neregulată sau instabilitate).
Cu ajutorul unui software dezvoltat de echipă, cercetătorii au localizat cu exactitate electrozii DBS la fiecare pacient şi au creat o hartă comună a circuitelor asociate cu ameliorarea simptomelor pacienţilor.
S-a demonstrat că tremorul se ameliorează odată cu stimularea traiectelor conectate la cortexul motor primar şi la cerebel, în timp ce bradikinezia a fost asociată cu cortexul motor suplimentar.
Rigiditatea s-a dovedit a se îmbunătăţi cu stimularea cortexului premotor.
Simptomele axiale, care nu au fost studiate pe larg în legătură cu DBS, s-au îmbunătăţit cu stimularea traiectelor conectate la cortexul motor suplimentar şi la trunchiul cerebral.
Această constatare poate fi deosebit de importantă, având în vedere că simptomele axiale, cum ar fi problemele de mers sau de stabilitate posturală, nu răspund de obicei bine la DBS şi la terapiile dopaminergice existente, cum ar fi levodopa.
Pe baza constatărilor, cercetătorii au creat Cleartune, un algoritm care sugerează parametrii optimi de stimulare pentru stimularea DBS.
Echipa a aplicat Cleartune pentru a informa tratamentul pentru cinci pacienţi cu Parkinson din Germania supuşi la DBS.
La patru dintre cei cinci pacienţi, setările Cleartune au dus la îmbunătăţiri mai mari ale simptomelor bolii decât protocoalele standard de îngrijire. Al cincilea pacient a prezentat îmbunătăţiri comparabile cu Cleartune faţă de tratamentele standard.
Cercetătorii continuă să perfecţioneze tratamentul personalizat şi specific simptomelor pentru Parkinson şi alte boli, cum ar fi tulburarea obsesiv-compulsivă (OCD), în parteneriat cu cercetătorii de la Mass General Brigham, care au primit o finanţare guvernamentală importantă de la Institutele Naţionale de Sănătate (NIH) pentru a cartografia mai complet circuitele creierului cu ajutorul tehnologiilor imagistice avansate.
„Acesta a fost un efort interdisciplinar pentru a crea cel mai precis atlas al căilor specifice simptomelor de până acum”, a declarat primul autor Nanditha Rajamani, de la Mass General Brigham.
„Am parcurs un drum lung pentru a utiliza informaţii anatomice din mai multe surse diferite şi am lucrat cu neuroanatomişti foarte calificaţi pentru a produce şi valida această cercetare. Mergând mai departe, această abordare poate fi un cadru pentru îmbunătăţirea tratamentelor DBS şi pentru alte tulburări”, a precizat cercetătorul american.
Foto: Circuite cerebrale asociate cu ameliorarea simptomelor de tremor (verde), bradikinezie (albastru), rigiditate (roşu) şi simptome axiale (galben) în urma stimulării cerebrale profunde a nucleului subtalamic (portocaliu). Palidul este reprezentat în mov. Fundalul arată o felie sagitală a setului de date BigBrain. Credit imagine: Nanditha Rajamani
