Potrivit unui studiu realizat în premieră mondială de oamenii de ştiinţă australieni, mamele însărcinate care au dat naştere unor băieţi cu autism au avut în uterul matern niveluri mai ridicate ale unei substanţe utilizate în mod obişnuit în ambalajele alimentare.
O cercetarea a descoperit o legătură între expunerea prenatală la materiale plastice şi autismul la băieţi.
Un studiu pe termen lung realizat de Institutul Florey din Melbourne a constatat că băieţii cu niveluri mai scăzute ale unei enzime cheie a creierului, aromataza, şi care s-au născut la mame cu niveluri ridicate de bisfenol A (BPA), o substanţă chimică găsită în plastic, identificată în uterul matern, sunt de trei ori şi jumătate mai predispuşi să prezinte simptome de autism până la vârsta de doi ani.
Până la vârsta de 11 ani, aceştia sunt de şase ori mai predispuşi să aibă un diagnostic verificat de autism.
BPA se găseşte în recipientele de mâncare la pachet, în sticlele de plastic, şi în plasticul policarbonat (dur), cum ar fi biberoanele.
De asemenea, este utilizat în căptuşeala cutiilor de conserve pentru a împiedica alimentele să intre în contact cu metalul şi se găseşte chiar şi pe acoperirea lucioasă a chitanţelor de la casele de marcat.
„Expunerea la substanţe chimice din componenţa unor plastice în timpul sarcinii s-a dovedit deja în unele studii a fi asociată cu autismul ulterior la descendenţi", a declarat într-un comunicat profesorul Anne-Louise Ponsonby, cercetător şi coautor al studiului.
Potrivit cercetătorilor australieni, BPA poate perturba dezvoltarea creierului fetal masculin controlată de hormoni în mai multe moduri, inclusiv reducerea la tăcere a unei enzime cheie, aromataza, care controlează neurohormonii şi este deosebit de importantă în dezvoltarea creierului fetal masculin.
„Aceasta pare să fie o parte din puzzle-ul autismului", spune prof. Ponsonby.
Prof. Ponsonby a subliniat că substanţa chimică „nu este cauza autismului".
„Autismul este o boală multifactorială şi are o serie de factori genetici şi de altă natură. Deci, acesta este un factor care contribuie în unele cazuri", a precizat cercetătoarea..
Profesorul Ponsonby a declarat că BPA poate perturba dezvoltarea creierului fetal masculin controlată de hormoni Imagine: Nature Communications
BPA este o substanţă chimică utilizată pentru întărirea materialelor plastice care se găseşte în mod obişnuit în ambalajele pentru alimente şi băuturi şi poate fi găsită inclusiv în produsele cosmetice.
„Există atât de multe modalităţi prin care aceste substanţe chimice intră în corpul nostru, aşa că, nu este surprinzător faptul că BPA a fost prezent într-o mare parte din probele de urină ale femeilor pe care le-am studiat. Este important pentru noi să înţelegem modul în care aceste materiale plastice ne afectează sănătatea", a declarat prof. Ponsonby.
Studiul a examinat copiii din două cohorte mari din Barwon Infant Study/Studiul privind sugarii din Barwon, Australia, şi Centrul Columbia pentru Sănătatea Copiilor şi Mediu din Statele Unite, pe parcursul a 10 ani.
Cercetarea, publicată recent în revista Nature Communications, a constatat că legătura dintre prezenţa BPA şi autism a fost deosebit de evidentă într-o cincime a băieţilor cu vulnerabilitate la proprietăţile de perturbare a sistemului endocrin ale materialelor plastice BPA.
„În ambele cohorte de naştere, dovezile au demonstrat că nivelurile mai ridicate de BPA au fost asociate cu suprimarea epigenetică (schimbarea genei) a enzimei aromatază în ansamblu", a constatat studiul.
Pe lângă oameni, cercetătorul Florey şi coautorul Wah Chin Boon a studiat, de asemenea, impactul BPA prenatal asupra şoarecilor în cadrul lucrărilor de laborator.
„Am constatat că BPA suprimă enzima aromatază şi este asociat cu modificări anatomice, neurologice şi comportamentale la şoarecii masculi care pot fi în concordanţă cu tulburarea de spectru autist", a declarat dr. Boon.
Este prima dată când a fost identificată o cale biologică care ar putea ajuta la explicarea legăturii dintre autism şi BPA, potrivit autoarelor studiului.
Rezultatele sugerează că aproximativ 10% din diagnosticele de autism ar putea fi prevenite prin evitarea BPA dacă legătura dintre BPA şi autism ar fi de natură cauzală, spune prof. Ponsonby.
Cercetătorii au investigat, de asemenea, modalităţi de reducere a efectului negativ al BPA asupra sistemului aromatazei.
Ei au descoperit că un tip de acid gras numit acid 10-hidroxi-2-decenoic a inversat perturbarea aromatazei atunci când a fost injectat la şoareci.
„Acidul 10-hidroxi-2-decenoic prezintă indicii timpurii de potenţial în activarea căilor biologice opuse pentru a îmbunătăţi caracteristicile asemănătoare autismului atunci când este administrat animalelor care au fost expuse prenatal la BPA", a declarat dr. Boon.
Constatările justifică studii suplimentare pentru a vedea dacă acest tratament potenţial ar putea fi realizat la om.
Într-o declaraţie pe site-ul său, Autoritatea de reglementare pentru standarde alimentare Australia Noua Zeelandă (FSANZ) notează că mici cantităţi de BPA pot migra în alimente şi băuturi din recipiente.
BPA este atât de comun, încât aproximativ 95 % dintre oameni au niveluri detectabile în urină.
Cu toate acestea, se recunoaşte că „atunci când autorităţile privind siguranţa alimentară din întreaga lume au analizat BPA, acestea au ajuns în general la concluzia că nu există probleme de siguranţă la nivelurile la care sunt expuşi oamenii".
În aprilie 2023, Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentară (EFSA) a publicat o reevaluare a riscurilor pentru sănătatea publică generate de prezenţa BPA în alimente şi a concluzionat că doza zilnică tolerabilă pentru BPA ar trebui redusă substanţial de la valoarea temporară stabilită anterior în 2015.
FSANZ a declarat că a luat în considerare reevaluarea EFSA, dar a avut „rezerve cu privire la abordarea adoptată".
„FSANZ este conştientă de faptul că o serie de alte agenţii au examinat sau sunt în curs de examinare a reevaluării BPA de către EFSA".
Punctele cheie ale studiului:
- Niveluri mai ridicate de bisfenol A (BPA), un plastic utilizat în mod obişnuit în ambalarea alimentelor, au fost detectate în probele de urină prelevate de la femeile însărcinate cu băieţi care ulterior s-au dovedit a avea autism.
- Cercetătorii de la Institutul Florey din Australia au identificat mecanismul biologic molecular care stă la baza acestei asocieri.
