Aproape 160.000 de persoane suferă de o formă de demenţă în Suedia, boala Alzheimer fiind cea mai frecventă, o cifră care creşte odată cu speranţa noastră de viaţă. În acelaşi timp, în ultimii ani au fost dezvoltate multe metode noi de diagnosticare şi terapii de intervenţie timpurie, ceea ce evidenţiază necesitatea de a identifica mai mulţi factori de risc pentru această boală.
Cercetătorii de la Institutul Karolinska au publicat luni, un studiu, în Alzheimer's Research & Therapy care abordează posibilele asocieri între stresul cronic, tulburările cognitive uşoare şi boala Alzheimer.
Studiul arată cum persoanele cu vârste cuprinse între 18 şi 65 de ani, care au avut un diagnostic anterior de stres cronic şi depresie, au fost mai predispuse decât alte persoane să fie diagnosticate cu deficienţă cognitivă uşoară sau cu boala Alzheimer.
Studii anterioare au demonstrat o posibilă asociere între stresul cronic, depresie şi demenţă.
Studiul de faţă arată acum că persoanele care au fost diagnosticate cu stres cronic sau depresie sunt mai predispuse de a fi diagnosticate cu boala Alzheimer.
De asemenea, cercetarea arată că riscul de a suferi de boala Alzheimer a fost de peste două ori mai mare la pacienţii cu stres cronic şi la pacienţii cu depresie decât la pacienţii fără niciuna dintre aceste afecţiuni; la pacienţii care au atât stres cronic, cât şi depresie, riscul a fost de până la patru ori mai mare.
Riscul de apariţie a tulburărilor cognitive a fost la fel de ridicat.
„Riscul este încă foarte mic, iar cauzalitatea este necunoscută", spune unul dintre autorii studiului, Axel C. Carlsson, doctor la departamentul de neurobiologie, ştiinţe ale îngrijirii şi societate, de la Karolinska.
Potrivit acestuia, descoperirea este importantă, deoarece permite îmbunătăţirea eforturilor de prevenire şi înţelegerea legăturilor cu alţi factori de risc pentru demenţă.
Studiul a fost realizat cu ajutorul bazei de date administrative de asistenţă medicală a Regiunii Stockholm, care conţine toate contactele de asistenţă medicală compensate de regiune.
Cercetătorii s-au concentrat asupra pacienţilor cu vârste cuprinse între 18 şi 65 de ani şi între 2012 şi 2013.
Ei au identificat 44.447 de persoane cu un diagnostic de stres cronic sau/şi depresie pe care le-au urmărit timp de opt ani pentru a vedea câţi dintre ei au fost diagnosticaţi ulterior cu tulburări cognitive uşoare sau cu boala Alzheimer.
O comparaţie cu toate celelalte 1.362.548 de persoane din categoria de vârstă a arătat că mai multe persoane cu stres cronic sau depresie au fost diagnosticate şi cu deficienţă cognitivă uşoară sau cu boala Alzheimer.
„Este foarte neobişnuit ca persoanele din această grupă de vârstă să dezvolte demenţă, aşa că trebuie să identificăm toţi factorii de risc posibili pentru această boală", a precizat dr. Carlsson.
Cercetătorii arătă în acest studiu că diagnosticul este mai frecvent la persoanele care au suferit de stres cronic sau depresie, precizând însă că vor fi necesare mai multe studii dacă pentru a demonstrăm vreo relaţie de cauzalitate în acest sens.
Echipa de la Karolinska îşi va continua cercetările şi ăşi propune să dezvolte chestionare şi teste cognitive pentru a ajuta la identificarea timpurie a persoanelor cu risc de demenţă.
