Scleroza multiplă este o boală neurologică cronică fără tratament cunoscut. Afectează aproximativ trei milioane de persoane din întreaga lume şi este a doua cauză principală de handicap la adulţii tineri, de aceea există o nevoie urgentă de tratamente mai bune. Acum, o echipă de oameni de ştiinţă de la Colegiul Trinity, din Irlanda, a dezvoltat un test nou, folosind ca bază o procedură de diagnosticare existentă, care are potenţialul de a fi aplicat în studiile clinice care vizează virusul Epstein Barr.
Se estimează că aproape 2,8 milioane de persoane din întreaga lume [1] suferă de scleroză multiplă. Această afecţiune autoimună este rezultatul deteriorării de către sistemul imunitar a unor părţi ale nervilor din creier şi măduva spinării, ceea ce poate duce la probleme de mişcare, vedere, senzaţii şi echilibru.
Deşi multe dintre simptomele sclerozei multiple pot fi gestionate, în prezent nu există nicio modalitate de a vindeca sau de a preveni această afecţiune.
Acest lucru se datorează răspunsului imunitar complex care duce la această boală.
Acum însă, o echipă de cercetători de la Colegiul Trinity a dezvoltat un test de sânge nou şi unic pentru a măsura răspunsul imunitar la virusul Epstein Barr (EBV), care este principalul factor de risc pentru dezvoltarea sclerozei multiple.
Descoperirile au fost publicate în revista Neurology Neuroimmunology and Neuroinflammation şi au implicaţii pentru viitoarele cercetări de bază în ceea ce priveşte înţelegerea în continuare a biologiei EBV în scleroza multiplă, dar au şi potenţialul de a fi aplicate în studiile clinice care vizează virusul.
Testul de sânge dezvoltat recent [2] ar putea permite estimarea puterii răspunsului imunitar la persoanele cu scleroză multiplă.
Această descoperire i-ar putea aduce pe oamenii de ştiinţă cu un pas mai aproape de înţelegerea cauzelor acestei boli, şi, de asemenea, la dezvoltarea unor tratamente mai bune pentru această afecţiune.
Cercetătorii încă nu sunt pe deplin siguri ce anume cauzează scleroza multiplă, dar un număr tot mai mare de dovezi sugerează că principalul factor determinant al acestei afecţiuni este virusul Epstein-Barr - EBV (cunoscut şi sub numele de febră glandulară sau mononucleoză infecţioasă sau chiar „boala sarutului").
O serie de virusuri legate de scleroza multiplă au fost studiate în trecut, dar niciunul nu a furnizat dovezi atât de convingătoare ca EBV.
Virusul Epstein-Barr se răspândeşte prin salivă şi, de obicei, infectează copiii la o vârstă fragedă.
Simptomele sunt adesea uşoare, asemănătoare cu o răceală obişnuită, dar unele persoane pot avea dureri în gât şi un nivel ridicat de oboseală.
Organismul nu elimină niciodată de fapt virusul. La majoritatea oamenilor, sistemul imunitar îl face inofensiv, dar persoanele cu scleroză multiplă au un răspuns imunitar anormal la acest virus - care poate fi responsabil pentru boală.
Legătura dintre virusul Epstein-Barr şi scleroza multiplă a fost luată în considerare de peste 20 de ani [3], mai multe studii subliniind prevalenţa ridicată a acestui virus la persoanele care dezvoltă boala. Dar, în 2022, un studiu de amploare [4] efectuat pe mai mult de 10 milioane de adulţi tineri a oferit în sfârşit o bază epidemiologică solidă pentru această legătură.
Întrebarea pe care echipa a luat-o în considerare a fost de ce unii oameni care au scleroză multiplă cunoscută au un asemenea răspuns imunitar la EBV, o infecţie virală comună care este în general asimptomatică.
Studiul, care a urmărit participanţii timp de 20 de ani, a constatat că riscul de scleroză multiplă a crescut de 32 de ori după o infecţie cu EBV. Nu s-a demonstrat că alte infecţii virale au crescut riscul pentru această afecţiune.
Lucrările au arătat, de asemenea, că proteinele care alcătuiesc EBNA-1 (o componentă a virusului Epstein-Barr) şi mielina (învelişul exterior al fibrelor nervoase), au o structură similară.
În mod normal, teaca de mielina care acoperă fibrele nervoase le menţine sănătoase, dar la persoanele cu scleroză multiplă, sistemul imunitar recunoaşte mielina ca fiind un invadator străin şi o atacă.
Această descoperire oferă un punct de plecare important pentru cercetarea care investighează mecanismele din spatele reacţiei imune aberante care duce la scleroză multiplă. De asemenea, ar putea permite cercetătorilor să dezvolte într-o zi tratamente mai bune pentru această afecţiune.
Test de sânge pentruscleroza multiplă
Simptomele sclerozei multiple sunt gestionate, de obicei, cu ajutorul medicamentelor imunosupresoare. Acestea suprimă răspunsul imunitar general al organismului, ceea ce poate reduce severitatea simptomelor bolii.
Dar aceste medicamente au multe efecte secundare nedorite, inclusiv dureri de cap, dureri de stomac şi probleme gastrointestinale. Şi, deoarece modifică răspunsul sistemului imunitar, acestea pot duce la infecţii mai frecvente ale pieptului, sinusurilor sau vezicii urinare.
Medicamentele antivirale ar putea fi o altă posibilă cale de tratament. Acestea ţintesc un virus specific din organism şi îl împiedică să se reproducă. Întrucât acestea vizează doar un virus specific, nu atenuează sistemul imunitar general al organismului.
Au existat o serie de rapoarte de caz [5] ale unor persoane cu scleroză multiplă care au dezvoltat şi HIV şi cărora li s-au administrat antivirale - o parte standard a îngrijirii pentru HIV, deoarece acestea împiedică replicarea virusului.
Consecinţa surprinzătoare a fost că simptomele sclerozei multiple la aceste persoane au părut să se rezolve.
Acest lucru sugerează că antiviralele ar putea fi un tratament util. Prin împiedicarea replicării EBV în organism, ar putea ajuta la remisia sclerozei multiple, cred cercetătorii.
Dar, pentru a dezvolta un antiviral, aceştia trebuie să ştie cât de puternic este răspunsul sistemului imunitar împotriva EBV la pacienţii cu sc leroză multiplă.
Având în vedere acest lucru, echipa a dezvoltat un test de sânge [6] care cuantifică răspunsul imunitar al organismului la EBV.
Pentru a testa dacă funcţionează, cercetătorii au prelevat probe de sânge de la persoane cu scleroză multiplă, epilepsie şi de la persoane fără afecţiuni medicale existente.
Ei au analizat 145 de persoane în total şi au confirmat, de asemenea, cu ajutorul testelor de laborator, că fiecare persoană avea semne de infecţie anterioară cu EBV.
Deşi obiectivul principal al cercetării a fost scleroza multiplă, echipa a vrut să compare modul în care răspunsurile imunitare ale acestor participanţi diferă în comparaţie cu persoanele fără afecţiuni medicale existente şi cu persoanele cu o afecţiune neurologică diferită care nu este legată de EBV.
Cercetătorii au constatat că răspunsul imunitar la EBV a fost mai mare la persoanele cu scleroză multiplă decât la persoanele din oricare dintre celelalte două grupuri. Acest lucru oferă sprijin pentru ideea că răspunsul imunitar la EBV este cel care este responsabil pentru provocarea bolii.
Echipa a observat, de asemenea, că medicamentele actuale pentru scleroza multiplă influenţează răspunsul sistemului imunitar la EBV. S-a demonstrat că medicamentele care diminuează celulele imunitare circulante (cunoscute sub numele de celule B) au creat la pacienţii cu scleroză multiplă un răspuns imunitar la EBV care a fost echivalent cu răspunsul imunitar pe care participanţii sănătoşi l-au avut la virus.
Am fost interesaţi de acest rezultat deoarece nu a fost înţeles mecanismul precis de acţiune pe care aceste medicamente care epuizează celulele B îl au în scleroza multiplă, au precizat autorii.
O teorie ar fi aceea că aceste medicamente elimină EBV din sistem prin atacarea celulelor B în spatele cărora se ascunde virusul. A fost dificil de demonstrat acest lucru, dar echipa crede că rezultatele acestui studiu susţin această teorie.
Unul dintre obiectivele principale ale studiului a fost acela de a dezvolta un mod de a înregistra efectul medicamentelor care vizează EBV în scleroza multiplă în cadrul studiilor clinice.
Studiul sugerează că testarea doar a nivelurilor de virus nu ar fi suficientă, deoarece boala este cauzată de un răspuns imunitar.
Cercetătorii cred că, noul test de sânge are potenţialul de a fi utilizat în viitoarele studii clinice care utilizează antivirale sau vaccinuri împotriva EBV în scleroza multiplă.
Resurse:
[1] https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC7720355/
[2] https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/38547427/
[3] https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/6118702/
[4] https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/35025605/
[5] https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/25091370/
[6] https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/38547427/
