Cercetătorii pun la punct un nou test de sânge care, potrivit acestora, ar putea detecta boala Parkinson cu până la şapte ani înainte de apariţia simptomelor. Potenţialul test a fost dezvoltat cu ajutorul inteligenţei artificiale (AI). Echipa de cercetători a declarat că a diagnosticat corect 16 persoane din cadrul studiului care au ajuns să dezvolte boala Parkinson.
Un nou test de sânge ar putea fi capabil să identifice boala Parkinson cu mulţi ani înainte de apariţia simptomelor, potrivit unei noi cercetări finalizate la University College London (UCL) şi Centrul medical Goettingen.
Într-un studiu publicat marţi în revista Nature Communcations, cercetătorii descriu modul în care au dezvoltat un test de sânge care utilizează AI pentru a detecta boala Parkinson, cauzată de moartea celulelor nervoase din zona creierului care controlează mişcările. cu aproximativ şapte ani înainte de apariţie.
Aceştia au analizat probe de sânge de la 72 de participanţi la studiu cu tulburare de comportament cu mişcări oculare rapide (iRBD).
Aproximativ 75% până la 80% dintre persoanele cu iRBD vor dezvolta o sinucleopatie - o tulburare cerebrală cauzată de acumularea anormală a unei proteine numite alfa-sinucleină în celulele creierului - asociată cu boala Parkinson.
Pacienţii au fost monitorizaţi timp de zece ani. Oamenii de ştiinţă au folosit un instrument de învăţare automată şi au identificat 79% dintre persoanele cu iRBD ca având acelaşi profil ca şi cineva cu boala Parkinson.
Programul de inteligenţă artificială a analizat opt biomarkeri din sânge, care sunt modificaţi la persoanele cu Parkinson.
Echipa de cercetători a declarat că testul a estimat corect faptul că 16 persoane din studiu vor ajunge să dezvolte Parkinson. Oamenii de ştiinţă au reuşit să facă acest lucru cu şapte ani înainte de apariţia simptomelor.
Cercetătorii au continuat să urmărească cele 16 persoane identificate cu Parkinson pentru a verifica în continuare acurateţea testului.
Dezvoltarea unui test de biomarker pentru detectarea timpurie a bolii Parkinson este un progres cu potenţial transformator, care ar putea schimba peisajul diagnosticării, tratamentului şi cercetării în domeniul bolilor neurodegenerative, spun specialiştii
Testul utilizează inteligenţa artificială pentru a estima boala, care este cauzată de moartea celulelor nervoase din zona creierului care controlează mişcările.
Atunci când aceste celule nervoase mor sau sunt afectate, îşi pierd capacitatea de a crea o substanţă chimică numită dopamină.
Persoanele diagnosticate cu boala Parkinson sunt tratate în prezent cu dopamină prin terapie de substituţie, însă după ce au dezvoltat deja simptome, cum ar fi tremurături sau lentoare a mişcărilor.
Un diagnostic şi un tratament precoce ar contribui la protejarea celulelor cerebrale producătoare de dopamină.
Dacă va fi implementat cu succes, acest test ar putea duce la intervenţii mai timpurii şi poate mai eficiente, îmbunătăţind în cele din urmă vieţile a milioane de persoane care trăiesc cu boala Parkinson.
„Prin determinarea a opt proteine din sânge, putem identifica potenţialii pacienţi cu Parkinson cu câţiva ani înainte", a declarat într-un comunicat de presă, dr. Michael Bartl, de la Departamentul de Neurologie al Centrului Medical Universitar Goettingen şi Paracelsus-Elena-Klinik Kassel, coautor al studiului.
„Acest lucru înseamnă că terapiile medicamentoase ar putea fi administrate într-un stadiu mai timpuriu, ceea ce ar putea încetini progresia bolii sau chiar preveni apariţia acesteia", a adăugat el.
„Nu numai că am dezvoltat un test, dar putem diagnostica boala pe baza unor markeri care sunt direct legaţi de procese precum inflamaţia şi degradarea proteinelor nefuncţionale", a precizat cercetătorul.
Aceşti markeri reprezintă posibile ţinte pentru noi tratamente medicamentoase.
David Dexter, directorul de cercetare al Parkinson's UK, a indicat că această cercetare reprezintă un pas important în găsirea unui test de diagnosticare pentru Parkinson. Prin rafinări ulterioare, testul ar putea face distincţia între Parkinson şi alte boli asemănătoare, cum ar fi atrofia multisistemică (AMS) sau demenţa cu corpi Lewy.
„Găsirea unor markeri biologici care pot fi identificaţi şi măsuraţi în sânge este mult mai puţin invazivă comparativ cu o puncţie lombară, care este utilizată din ce în ce mai mult în cercetarea clinică", a precizat Dexter.
Studiul a constatat că atunci când o ramură a AI numită învăţare automată a analizat un grup de opt markeri biologici din sânge, ale căror concentraţii sunt modificate la pacienţii cu Parkinson, ar putea oferi un diagnostic cu o precizie de 100%.
„Pe măsură ce noi terapii devin disponibile pentru tratarea bolii Parkinson, trebuie să diagnosticăm pacienţii înainte ca aceştia să dezvolte simptomele. Nu ne putem regenera celulele cerebrale, de aceea trebuie să le protejăm pe cele pe care le avem", a declarat autorul principal al cercetării, profesorul Kevin Mills, de la Institutul UCL pentru sănătatea copiilor Great Ormond Street.
Cu o finanţare suficientă, se speră că testul va fi utilizat în sistemul sanitar din Regatul Unit în doi ani, a adăugat Mills.
Potrivit Parkinson's UK, aproximativ una din 37 persoane care trăiesc în prezent în Marea Britanie va ajunge să fie diagnosticată cu boala Parkinson.
În prezent, specialiştii nu sunt în măsură să identifice în avans persoanele care vor dezvolta boala, deşi ştiu că anumite persoane cu antecedente familiale ale bolii şi mutaţii genetice, pe care acum le pot testa şi identifica, sunt expuse riscului de a dezvolta Parkinson.
Mai mult, înainte de a dezvolta modificările motorii tipice ale bolii, cum ar fi încetinirea mişcărilor sau tremorul, pot exista simptome „prodromice" care pot apărea cu câţiva ani mai devreme.
Potrivit unui articol publicat în Journal of Parkinson's Disease, simptomele prodromale includ:
- constipaţie;
- pierderea mirosului;
- posibile tulburări de comportament în timpul somnului REM;
- depresie;
- tulburare de anxietate;
- tulburare cognitivă;
Constipaţia poate apărea cu până la 20 de ani înainte de simptomele motorii. Pierderea mirosului şi depresia pot apărea cu până la 10 ani înainte.
Boala Parkinson este diagnosticată în prezent printr-o combinaţie de evaluări clinice, anamneză, examene fizice şi neurologice şi teste de susţinere, cum ar fi DaTscan, care măsoară cantitatea de transportatori de dopamină din creier, şi poate ajuta la diferenţierea bolii Parkinson de alte afecţiuni cu simptome similare.
Testele imagistice RMN ajută la excluderea altor afecţiuni care pot provoca simptome similare, cum ar fi AVC (accidentele vasculare cerebrale), tumorile cerebrale sau hidrocefalia cu presiune normală.
Cercetările sunt în curs de desfăşurare pentru a identifica biomarkeri care pot ajuta la diagnosticarea timpurie. De exemplu, testele de amplificare a seminţelor de α-sinucleină (SAA) şi fenotipul proteomic bazat pe spectrometrie de masă sunt metode promiţătoare pentru detectarea modificărilor moleculare timpurii asociate cu boala Parkinson. Biopsia cutanată poate ajuta la identificarea α-sinucleinei pe piele.
O analiză de sânge pentru boala Parkinson, un potenţial schimbător de joc
Dacă testul de sânge descris în studiu, care identifică biomarkerii specifici care prezic boala Parkinson cu până la şapte ani înainte de apariţia simptomelor, are succes, ar fi într-adevăr un schimbător de joc din mai multe motive, spun specialiştii.
Va permite o intervenţie proactivă. Identificarea timpurie, intervenţia şi tratamentul ar îmbunătăţi calitatea vieţii. De asemenea, biomarkerii specifici ar permite tratamente personalizate şi monitorizarea bolii.
Testarea ar putea fi mai uşor accesibilă şi ar putea fi efectuate teste pe scară largă. Acest lucru ar duce la economii la costurile de sănătate.
Succesul unui astfel de test cu biomarker ar fi într-adevăr transformator în domeniul bolii Parkinson, şi ar putea schimba paradigma de la tratamentul reactiv la gestionarea proactivă, permiţând intervenţii mai timpurii şi mai personalizate.
Acest lucru nu numai că ar îmbunătăţi calitatea vieţii pacienţilor, dar ar face să avanseze cercetarea şi ar putea duce la economii semnificative în ceea ce priveşte costurile de sănătate. Combinaţia dintre diagnosticarea precoce, tratamentele specifice şi o mai bună înţelegere a mecanismelor bolii ar putea anunţa o nouă eră în gestionarea şi tratamentul bolii Parkinson, comentează ei constatările acestui studiu.
