Cercetătorii de la Institutul Karolinska din Suedia şi de la Universitatea din Innsbruck, Austria, au dezvoltat o metodă de depistare a cancerului de col uterin mai simplă şi mai eficientă decât cea folosită în prezent.
Un studiu amplu, publicat marţi în revista Nature Medicine, sugerează că testul detectează semnificativ mai multe cazuri de cancere şi stadii precanceroase.
Testarea pentru cancerul de col uterin este esenţial pentru depistarea precoce şi pentru prevenţie. Majoritatea ţărilor au un program de screening foarte extins care începe cu testarea diferitelor variante ale virusului papiloma uman (HPV) care provoacă cancerul de col uterin. În cazul unui test HPV-pozitiv, acesta este urmat de aşa-numita analiză citologică, examinarea prin microscopie a probelor de celule ginecologice, care depinde de interpretarea umană.
Noul test molecular WID-qCIN, care ar putea înlocui analiza citologică, poate analiza în mod automat modificările epigenetice din celule, adică modificările care afectează genele care sunt active şi cele care nu sunt. Aceste modificări sunt influenţate de factori precum mediul înconjurător, stilul de viaţă şi îmbătrânirea şi pot creşte riscul de cancer şi alte boli.
Studiul actual a inclus peste 28.000 de femei cu vârsta de peste 30 de ani care au fost supuse unui screening în Stockholm între ianuarie şi martie 2017.
Cercetătorii au analizat un total de 2.377 de probe HPV-pozitive cu testul WID-qCIN combinat cu un test pentru două tipuri de HPV cu risc ridicat (HPV 16 şi 18).
În acest fel, ei au reuşit să detecteze 100% din toate cazurile de cancer de col uterin invaziv şi 93% din toate leziunile precanceroase grave care au apărut în decurs de un an de la prelevarea de probe.
În plus, noul test, în combinaţie cu testul HPV 16/18, a fost capabil să prezică 69% din toate cancerele şi leziunile precanceroase până la şase ani de la prelevarea probei. Acest lucru poate fi comparat cu doar 18% cu metoda de screening actuală.
„Prin integrarea testului WID-qCIN în programele noastre de screening, am putea identifica mai multe cazuri de cancer, reducând în acelaşi timp nevoia de proceduri invazive”, a declarat într-un comunicat al institutului, Joakim Dillner, profesor de epidemiologia bolilor infecţioase la Departamentul de Ştiinţă Clinică, Intervenţie şi Tehnologie, din cadrul Karolinska, şi coautor al studiului.
Atunci când sunt detectate modificări celulare în cadrul programului de screening actual, pacientele sunt supuse unui examen vaginal, aşa-numita colposcopie, în care ginecologul examinează colul uterin cu ajutorul unui microscop şi, dacă este necesar, face o biopsie.
Biopsia implică o procedură chirurgicală care, printre altele, poate duce la rezultate negative ale sarcinii, cum ar fi naşterea prematură.
Rezultatele studiului actual sugerează că implementarea testului WID-qCIN ar putea reduce numărul de examinări prin colposcopie cu 40%.
„Acest lucru ar însemna o îmbunătăţire semnificativă în comparaţie cu metodele de screening actuale, care au fost introduse în anii 1960”, completează ultimul autor al studiului, Martin Widschwendter, profesor la Universitatea din Innsbruck şi profesor invitat la Departamentul pentru Sănătatea Femeilor şi Copiilor, de la Karolinska.
Prin simplitatea şi evaluarea sa obiectivă, testul WID-qCIN poate îmbunătăţi eficienţa acestor programe şi poate sprijini strategia globală de eliminare a cancerului de col uterin, spun cei doi cercetători suedezi.
