Cercetătorii raportează progrese în cercetarea pentru un vaccin gripal „universal", care ar putea lupta împotriva tuturor tulpinilor de virus şi ar oferi omenirii o armă împotriva viitoarelor pandemii de gripă.
În cadrul primelor teste clinice, oamenii de ştiinţă din cadrul guvernului american au descoperit că vaccinul lor gripal experimental a reuşit să convingă sistemul imunitar al beneficiarilor să producă anticorpi „cu reacţii încrucişate".
Adică, aceştia au produs anticorpi împotriva mai multor tulpini de gripă de tip A, una dintre cele două grupe majore ale virusului.
Experţii au calificat rezultatele ca fiind promiţătoare, în sensul că vaccinul s-a comportat exact aşa cum şi-au dorit oamenii de ştiinţă în această fază timpurie de testare.
Totuşi, încă nu s-a demonstrat dacă acesta protejează efectiv oamenii de gripă, a subliniat cercetătoarea Sarah Andrews, de la Centrul de Cercetare a Vaccinurilor din cadrul Institutului Naţional de Alergii şi Boli Infecţioase din Statele Unite.
Dacă totul merge bine, ea a estimat că ar mai putea dura între cinci şi zece ani de dezvoltare înainte ca vaccinul să fie gata pentru lumea reală.
În prezent, vaccinurile antigripale disponibile pregătesc organismul să lupte împotriva a patru tulpini de gripă: două tulpini de gripă de tip A şi două de tip B.
Problema este că există multe tulpini în cadrul acestor două grupe, iar în fiecare sezon gripal sunt în circulaţie mai multe variante diferite.
Prin urmare, vaccinul antigripal trebuie actualizat anual pentru a include cele patru tulpini despre care oamenii de ştiinţă cred că vor domina în sezonul următor.
În esenţă, este vorba de o presupunere educată.
„Iar această presupunere nu este întotdeauna corectă", a declarat dr. Mirella Salvatore, profesor asociat la spitalul Weill Cornell, din New York City şi purtător de cuvânt al Societăţii Americane de Boli Infecţioase.
Medicul, care nu a fost implicată în noua cercetare, a declarat că un vaccin antigripal universal ar putea nu numai să elimine „joaca anuală de-a ghicitul" ci şi să ajute la preg[tirile pentru următoarea pandemie de gripă.
Mai multe astfel de vaccinuri se află în diferite stadii de dezvoltare.
Cel la care se lucrează acum a trecut cu brio un prim test, potrivit medicului.
„Testele arată că produce un răspuns de anticorpi, iar anticorpii durează mult timp", a spus ea.
La un an după ce au fost vaccinaţi, participanţii la studiu încă prezentau anticorpi neutralizanţi împotriva tulpinilor de gripă de tip A, potrivit rezultatelor publicatemiercuri, în revista Science Translational Medicine.
Există diverse motive pentru care un vaccin antigripal universal se lasă aşteptat, dar obstacolul fundamental este complexitatea virusului gripal.
Noul vaccin, potrivit experţilor, a fost conceput pentru a ocoli o barieră cheie.
Actualele vaccinuri antigripale conţin virusuri gripale slăbite sau inactivate cu un amestec de hemaglutinină (HA), o proteină importantă de pe suprafaţa virusului.
Hemaglutinina este esenţială pentru recunoaşterea şi legarea virusului de celulele ţintă şi, de asemenea, pentru infectarea celulei cu ARN viral.
Atunci când oamenii primesc un vaccin antigripal, sau fac gripă, sistemul imunitar creează anticorpi împotriva HA, în special împotriva porţiunii superioare, sau „vârfului/capului", proteinei.
Aceasta este însă o problemă, deoarece porţiuni ale capului HA suferă deseori mutaţii, alimentând necesitatea acelei actualizări anuale a vaccinului.
Dar HA nu are doar un cap, are şi o „tulpină", iar aceasta rămâne relativ stabilă şi „conservată" între diferitele variante de virus gripal.
Chiar şi aşa, specialiştii spun că este dificil să se determine sistemul imunitar să reacţioneze la corpul (tulpina) virusului.
Sistemul imunitar al oamenilor este pregătit, datorită expunerii la virusul gripal de-a lungul vieţii, să atace cu toată puterea capul HA, şi să ignore tulpina.
În noile teste, oamenii de ştiinţă au încercat o nouă tactică: au eliminat capul proteinei şi l-au înlocuit cu un fel de vârf modificat, conceput pentru a oferi stabilitate tulpinii, dar fără a atrage furia sistemului imunitar.
„Singurul lucru pe care sistemul imunitar îl poate vedea este tulpina virusului (nu şi capul/vârful)", a subliniat Sarah Andrews.
Cercetătorii au recrutat 52 de adulţi sănătoşi şi au administrat fiecăruia una dintre cele două doze de vaccin, care conţinea HA fără cap/vârf. Cei mai mulţi au primit doza mai mare, administrată ca injecţie primară urmată de un rapel.
Cercetătorii au constatat că vaccinul a părut sigur. Aproximativ o cincime dintre cei care au primit vaccinul au avut dureri la locul injectării sau o durere de cap, efecte secundare obişnuite ale vaccinului antigripal.
În ceea ce priveşte răspunsul imunitar, participanţii au prezentat un răspuns larg de anticorpi împotriva tulpinilor de gripă de tip A, dar nu şi a celor de tip B.
Acest lucru era de aşteptat, a explicat Andrews, deoarece vaccinul conţinea HA dintr-o tulpină de tip A.
Un vaccin „bivalent" (unul care conţine HA din ambele grupe de gripă) ar trebui să aibă o „amploare sporită", au spus cercetătorii.
Alţi specialişti, printre care şi dr. Aaron Glatt, specialist în boli infecţioase care nu a fost implicat în acest studiu, au fost de acord că răspunsurile imunitare iniţiale par promiţătoare.
Medicul a comparat noua abordare de vaccin cu un cornet de îngheţată. În loc să vizeze fiecare dintre cele 32 de arome de îngheţată pe care le-ar putea conţine, „vizezi cornetul", a explicat Glatt, care este şi şeful secţiei de boli infecţioase la Mount Sinai South Nassau, din Oceanside, N.Y.
Dacă va fi disponibil un vaccin antigripal universal, nimeni nu ştie exact cum ar fi regimul de vaccinare, şi anume dacă oamenii ar trebui să îl facă în continuare o dată pe an sau mai rar, a menţionat dr. Glatt.
În plus, a mai spus medicul, acest vaccin unibersal nu ar împiedica neapărat oamenii să nu se mai îmbolnăvească.
Totuşi, experţii spun că un vaccin care protejează substanţial împotriva gripei severe ar fi o „victorie".
