Cercetătorii australieni de la universitatea Edith Cowan (ECU) conduc studii globale revoluţionare care ar putea salva vieţi prin schimbarea modului de tratare a cancerului în viitorul apropiat.
Adăugarea unui vaccin cu ARN mesager (ARNm), adaptat la genetica tumorală a individului, la imunoterapia obişnuită a îmbunătăţit semnificativ rata de supravieţuire şi de recidivă a bolii în rândul persoanelor cărora li s-a extirpat cancerul de piele cu risc ridicat.
Profesorul clinic Adnan Khattak, de la Centrul pentru sănătate de precizie al ECU, a prezentat cele mai recente rezultate ale studiului la congresul Societăţii Americane de Oncologie (ASCO) 2023 care s-a desfăşurat recent la Chicago, fiind cea mai mare conferinţă de tratare a cancerului din lume, cu mai mult de 45.000 de participanţi.
Profesorul Khattak a prezentat modul în care ratele de supravieţuire şi de recidivă a bolii în rândul persoanelor cărora li s-au îndepărtat cancere de piele cu risc ridicat (melanoame) s-au îmbunătăţit semnificativ atunci când un vaccin ARNm adaptat la genetica tumorilor pacienţilor a fost adăugat la tratamentul obişnuit de imunoterapie.
După 18 luni, supravieţuirea fără cancer în rândul pacienţilor care au primit vaccinul şi tratamentul de imunoterapie a fost de 78,6%, comparativ cu 62,2% în cazul celor care au primit doar imunoterapie.
La doi ani de la tratament, doar 22,4% dintre pacienţii care au primit combinaţia vaccin/imunoterapie au decedat sau au avut o recidivă a bolii, procent care a crescut la 40% în cazul grupului care a primit doar imunoterapie.
În general, după o medie de doi ani, cei care au primit vaccinul au înregistrat un risc cu 44% mai mic de deces sau de revenire a melanomului în aceeaşi zonă a corpului şi o reducere cu 65% a riscului de deces sau de revenire a cancerului într-o altă zonă a corpului.
De asemenea, nu a existat nicio creştere semnificativă a ratelor de efecte secundare adverse.
Potrivit profesorului Khattak, studiul a fost dezvoltat pentru a aborda deficienţele tratamentelor actuale.
„Standardul actual de tratament este imunoterapia care utilizează un anticorp cunoscut sub numele de pembrolizumab", a arătat el.
Profesorul a arătat că există două probleme principale: în primul rând, în ciuda faptului că beneficiază de imunoterapie activă pentru melanom în stadiul trei, aproximativ jumătate dintre pacienţi vor recidiva la cinci ani.
În al doilea rând, el a precizat că, „este o abordare foarte rudimentară: în prezent, dacă tratez 10 pacienţi noi cu melanom cu risc ridicat, le dau acelaşi medicament; nu este nimic nou faptul că ştim că va funcţiona pentru unii, dar nu şi pentru alţii, iar unii ar putea avea efecte secundare, iar alţii nu", a precizat profesorul.
Acesta este cel mai mare studiu care arată că tratamentul se îmbunătăţeşte cu o abordare individualizată, a menţionat el.
„Cred că cercetările privind vaccinurile personalizate împotriva cancerului vor creşte dramatic după acest studiu pozitiv", a afirmat el.
Deşi vaccinurile sunt de obicei asociate cu prevenirea bolilor, în acest caz, vaccinul ARNm este utilizat pentru a trata persoanele care au fost deja diagnosticate cu melanom.
Se prelevează şi se analizează probe de ţesut de la pacient pentru a identifica neoantigene, proteine care se formează pe celulele canceroase şi care sunt unice pentru tumora unui individ.
Potrivit profesorului, pot fi identificaţi până la 34 de neoantigeni, care sunt apoi adăugaţi la o moleculă de ARNm şi adăugaţi la un vaccin.
Rezultatul este un tratament personalizat împotriva cancerului, cu neoantigenii care au cele mai mari şanse de a dezvolta un răspuns imunitar pentru a ajuta organismul pacientului să lupte împotriva cancerului.
Profesorul Khattak a spus că vaccinul pare să fie mai eficient după o perioadă de timp prelungită şi că necesită doze multiple.
„În acest studiu, rata de supravieţuire între cele două grupuri este aceeaşi după 40 de săptămâni, astfel încât recidivele timpurii se întâmplă pentru ambele", a spus el.
„Unii pacienţi au tumori destul de rezistente care nu vor răspunde la niciunul dintre tratamente. Dar după primele 40 de săptămâni, până atunci pacienţii au primit două sau trei doze de vaccin şi efectul antitumoral îşi face cu adevărat efectul", a explicat profesorul.
El a menţionat că s-a observat o proporţie destul de semnificativă de pacienţi care recidivează după terminarea tratamentului cu pembrolizumab, „în timp ce nu vedem astfel de recidive târzii la pacienţii care au făcut dubla terapie, deoarece, pe lângă imunoterapia clasică, efectul vaccinului se declanşează cu un răspuns imunitar antitumoral mult mai puternic".
