Specialistul în biologie moleculară, care a ţinut prima pagină a ziarelor pentru conceptul său extrem de controversat de „uter artificial”, face din nou furori cu un alt proiect impresionant: primul sistem de transplant de cap din lume. Hashem Al-Ghaili, un om de ştiinţă şi cineast din Dubai, îşi propune acum să contribuie la promovarea ideii de a transplanta un cap pe corpul unui donator pentru persoanele care suferă de cancer sau paralizie. Oricât de neverosimil ar putea să pară şi să sune, videoclipul său lansat recent, în care explică tehnologia pe care o numeşte „BrainBridge”, a atras deja multă atenţie.
Procesul de transplant de cap propus de BrainBridge presupune ataşarea capului unui pacient la un corp donator aflat în moarte cerebrală, cu scopul de a păstra conştiinţa, amintirile şi capacităţile cognitive ale pacientului.
Al-Ghaili afirmă cu îndrăzneală că procedura ar putea fi disponibilă în opt ani, datorită integrării roboticii avansate şi a inteligenţei artificiale (AI).
Imaginea arată cum sunt îndepărtate capetele de pe corpul pacientului şi al donatorului, capul pacientului fiind mutat de braţele chirurgicale robotizate pe corpul donatorului. Credit: BrainBridge, mai 2024
„Fiecare pas al conceptului BrainBridge a fost gândit cu atenţie, pe baza unor cercetări ştiinţifice extinse care au fost efectuate şi publicate de experţi din diverse domenii ale ştiinţei”, spune el într-o declaraţie.
„Scopul tehnologiei noastre este de a împinge limitele a ceea ce este posibil în ştiinţa medicală şi de a oferi soluţii inovatoare pentru cei care se luptă cu afecţiuni care pun viaţa în pericol. Tehnologia noastră promite să deschidă uşile către tratamente salvatoare de vieţi care erau de neimaginat cu doar câţiva ani în urmă”.
În timp ce perspectiva unei potenţiale modalităţi de a evita paralizia sau moartea timpurie din cauza unor boli terminale este, fără îndoială, ispititoare, conceptul de transplant de cap este încărcat şi de dileme etice.
Procedura ridică întrebări fundamentale cu privire la identitatea personală, autonomia corporală şi însăşi definiţia morţii.
O persoană cu un cap transplantat ar mai fi considerată acelaşi individ? Ce drepturi ar avea corpul donatorului?
Acestea sunt doar câteva dintre dilemele etice spinoase care apar atunci când se ia în considerare o astfel de intervenţie radicală.
O ilustraţie digitală a procesului de transplant de cap BrainBridge. Capul pacientului aşezat pe corpul donatorului în timpul transplantului. Credit: BrainBridge, mai 2024
În plus, fezabilitatea mecanică (fizică) a transplantului de cap rămâne foarte discutabilă.
În ciuda afirmaţiilor BrainBridge privind utilizarea unor „sisteme robotice avansate de mare viteză” şi a „imagisticii la nivel molecular în timp real”, complexitatea sistemului nervos uman prezintă provocări formidabile.
Măduva spinării, un mănunchi delicat de nervi care transmite semnale între creier şi corp, este în mod notoriu dificil de reparat după ce a fost secţionată.
Reconectarea măduvei spinării, a nervilor şi a vaselor de sânge cu precizia necesară pentru un transplant de cap reuşit este o realizare care, în opinia multor experţi, este în prezent dincolo de posibilităţile ştiinţei medicale actuale.
Chiar dacă obstacolele tehnice ar putea fi depăşite, nu lipsesc provocările postoperatorii. Riscul de respingere, prin care sistemul imunitar al primitorului atacă corpul donatorului, reprezintă o preocupare semnificativă.
Asigurările date de BrainBridge cu privire la un „program cuprinzător de îngrijire postoperatorie”, care include ca pacientul să rămână într-o comă indusă medical timp de cel puţin o lună, nu ar face mare lucru pentru a risipi temerile legate de complicaţii care ar putea pune viaţa în pericol.
Cu toate acestea, Al-Ghaili a publicat un videoclip de opt minute (postat mai jos) care arată exact cum preconizează că va funcţiona BrainBridge.
Clipul animat 3D, care seamănă mai degrabă cu un trailer de film, arată două maşini chirurgicale robotizate cu braţe şi mâini asemănătoare cu cele umane care îndepărtează capul din corpul pacientului şi apoi îl plasează pe corpul unui donator aflat în moarte cerebrală.
BrainBridge notează în videoclip că un creier uman ar putea dura „câteva sute de ani, cu condiţia ca restul corpului să rămână tânăr”.
[ot-video][/ot-video]
Clipul video care arată cum sunt îndepărtate capetele de pe corpul pacientului şi al donatorului, capul pacientului fiind mutat de braţele chirurgicale robotizate pe corpul donatorului. Credit: BrainBridge, mai 2024
Videoclipul continuă să descrie procesul în detaliu, inclusiv modul în care sistemul ar reconstrui toată măduva spinării şi alte organe, nervi, vase de sânge etc. care au fost secţionate în timpul operaţiei.
De asemenea, se subliniază reabilitarea îndelungată pe care ar trebui să o urmeze un pacient după aceea.
„În calitate de doctor în medicină translaţională, văd o mulţime de prostii doar pentru atragerea de investiţii. Ce „tehnici avansate de [imagistică] moleculară în timp real”? Cum [asigură] observarea şi manipularea la 360° în timpul [procedurii]? Există o tonă de cercetări în domeniul suturii şi ligaturii autonome, complet robotizate, dar nu cred că există vreuna care să poată face ceea ce este necesar pentru acest demo. Anatomia umană ar putea să difere drastic, nu numai prin dimensiuni, ci şi prin structuri ale vaselor de sânge, ale muşchilor etc.”, a scris un comentator al videoclipului.
„Suntem la 100 de ani distanţă de rezolvarea conexiunilor complexe necesare pentru a realiza acest lucru”, a comentat un altul.
Al-Ghaili a ajuns pe prima pagină a ziarelor în 2022, când a prezentat conceptul pentru „EctoLife”, o instalaţie care ar putea găzdui mii de „pântece artificiale” pentru femeile care nu pot duce un copil la termen.
El are în vedere o tehnologie care ar permite părinţilor să creeze genetic un embrion înainte de a-l implanta în uterul artificial.
Acest lucru le-ar permite să proiecteze totul, de la culoarea ochilor şi a părului la forţă, înălţime şi chiar inteligenţă.
Ideea a fost întâmpinată cu un mare scepticism, precum şi cu întrebări etice similare, iar mulţi au crezut că este o farsă.
BrainBridge va fi probabil supus unei examinări similare, iar comentariile lăsate la videoclip susţin deja că nu este nimic mai mult decât science-fiction (SF).
Chiar şi aşa, optimiştii care cred în acestă idee se aşteaptă să existe oameni de ştiinţă, investitori şi chiar potenţiali pacienţi cărora le-ar plăcea să se afle în fruntea unei astfel de inovaţii revoluţionare.
Foto: Imagine care arată cum ar putea fi îndepărtate capul de pe corpul pacientului şi al donatorului. Credit: BrainBridge, mai, 2024.
