Speranţa de viaţă la naştere din România a fost în 2023 a treia cea mai scăzută din Uniunea Europeană, fiind cu 5 ani sub media UE, arată un raport publicat recent de biroul european de statistică, Eurostat. Cu toate acestea, faţă de 2003, speranţa medie e viaţă a urcat cu 5,4 ani în ţara noastră, a doua cea mai mare creştere din UE, după Estonia.
Astfel, în 2023, speranţa de viaţă la naştere a fost în România de 76,4 ani, comparativ cu 71 de ani în 2003 şi 75,1 ani în 2013.
România are a treia cea mai scăzută speranţă de viaţă din UE, dar la distanţă mică de următoarea clasată, Ungaria (76,7 ani). Cea mai scăzută speranţă de viaţă din UE se înregistrează în Letonia (75,6 ani) şi Bulgaria (75,8 ani).
La polul opus, cea mai mare speranţă de viaţă la naştere se înregistra anul trecut în Spania (84 de ani), Italia (83,5 ani), Luxemburg şi Malta (83,4 ani), aproape toate fiind state mediteraneene.
Speranţa medie de viaţă la naştere în UE a fost estimată la 81,4 ani în 2023, în creştere de la 77,7 ani în 2003.
DIFERENŢE ÎNTRE REGIUNI
Raportul Eurostat a oferit şi date la nivel de regiuni. În România, locuitorii din Bucureşti-Ilfov au avut cea mai mare speranţă de viaţă la naştere în 2023, de 77,6 ani, urmaţi de locuitorii din regiunile Centru şi Sud-Vest Oltenia (77 ani, pentru ambele regiuni) şi Nord-Vest (76,6 ani).
La polul opus, locuitorii din regiunea Nord-Est, care grupează 6 judeţe din Moldova, aveau cea mai scăzută speranţă de viaţă, de 75,5 ani, urmaţi de cei din Sud-Est (75,7 ani), Sud-Muntenia (76,1 ani) şi Vest (76,5 ani).
La nivelul UE, cele mai scăzute niveluri de speranţă de viaţă se înregistrează în trei regiuni din Bulgaria - Severozapaden (73,9 ani), Iugoiztocen (75,1 ani) şi Severen ţentralen (75,2 ani), o regiune din Ungaria - Észak-Magyarország (74,9 ani) - şi una din Franţa - Mayotte (74,9 ani).
