Medicul de familie devine o "placă turnantă" a programelor naţionale de sănătate publică din România şi ar trebui să aibă un rol primordial în testarea populaţiei pentru boli infecţioase, a declarat miercuri managerul Institutul Naţional de Boli Infecţioase Matei Balş din Capitală, Prof. Dr. Adrian Streinu-Cercel, care îşi doreşte ca medicii de familie să testeze populaţia şi pentru HIV din 2019.
“Problema infecţiei HIV nu mai este una infecţioniştilor şi a centrelor regionale, (...) este problema noastră a tuturor. Iar în această arie, medicul de familie devine o placă turnantă a oricărui program naţional de sănătate publică”, a spus Streinu-Cercel, la evenimentul „Programul de tratament HIV în România – prezent şi perspective”, organizat în contextul Zilei Mondiale SIDA.
Medicul consideră că medicii de familie trebuie să joace un rol mai important în privinţa testării populaţiei pentru cele mai răspândite boli infecţioase.
“Că vorbim de HIV, că vorbim de hepatita B, că vorbim de hepatita C, din acest moment, medicul de familie devine o placă turnantă a programelor naţionale de sănătate”, a afirmat Streinu-Cercel.
Managerul a amintit că anul acesta s-a introdus prin contractul-cadru posibilitatea ca medicul de familie să testeze pentru hepatită B şi pentru hepatită C, iar măsura poate fi extinsă de anul viitor şi pentru HIV.
“Ce are de făcut medicul de familie? Să-şi ia lista cu persoanele care sunt înregistrate la cabinetul respectiv şi să-i programeze să-i testeze: testat, tratat. Mi-aş dori ca de la anul, tot aşa, prin contractul-cadru, să văd că se testează şi pentru HIV”, a menţionat Adrian Streinu-Cercel.
“HIV-ul nu mai este ce a fost. HIV-ul este o infecţie ca oricare infecţie. (...) Avem instrumentul care se cheamă terapie: testăm pe toată lumea, tratăm pe toată lumea”, a completat el.
Managerul a subliniat că programul naţional din România pentru persoanele cu HIV este unul reuşit, dar consideră că este nevoie de rezolvarea problemelor de finanţare.
“România a dat dovadă că este capabilă să ducă un program naţional cum este del de luptă împotriva HIV cu mult succes şi aceste mici derapaje care se întâmplă, se întâmplă pentru că noi încă nu am realizat o legislaţie clară şi stabilă pentru finanţarea programelor naţionale de sănătate publică”, a mai spus Streinu-Cercel.
Planul Naţional Strategic pentru supravegherea, controlul şi prevenirea cazurilor de infecţie cu HIV/SIDA în perioada 2019 – 2021, lansat recent în dezbatere de Ministerul Sănătăţii, arată că, în perioada 2007-2016, numărul de cazuri HIV/SIDA nou diagnosticate în România a crescut în rândul tuturor grupurilor populaţionale (total 7.139 cazuri noi, în medie 714 cazuri/an), "creşteri dramatice înregistrându-se la nivelul grupurilor prioritare".
Astfel, numărul persoanelor infectate aflate în supraveghere medicală activă a crescut cu 60%, de la 7.591 în 2007 la 12.196 în 2016.
Totuşi, cele mai recente estimări realizate de UNAIDS plasează numărul persoanelor care trăiesc cu HIV/SIDA în România în intervalul 14.000 - 18.000.
