Mai mult de doi din trei (69%) români nu s-au testat niciodată pentru depistarea hepatitei C şi doar un 6% susţin că a făcut un astfel de test în ultimul an, arată rezultatele unui sondaj realizat la iniţiativa Asociaţiei Pacienţilor cu Afecţiuni Hepatice din România (APAH-RO), prezentat luni.
Sondajul de opinie a fost realizat de CURS în perioada octombrie-noiembrie 2018 şi este considerat reprezentativ la nivel naţional.
“Conform datelor, aproximtiv 70% (69%) dintre persoanele chestionate au răspuns că nu s-au testat niciodată pentru a depista dacă sunt infectate cu virusul hepatitic C. Doar un procent de 6% susţine că a făcut un astfel de test în ultimul an (...) în ciuda faptului că peste 90% dintre români sunt conştienţi de gravitatea hepatitei C”, arată comunicatul remis 360medical.ro.
Asociaţia notează că programul fără interferon pentru pacienţii care suferă de hepatita C, desfăşurat de Ministerul Sănătăţii prin Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS), a intrat deja în cel de-al treilea an, dar 72% din populaţia României nu ştie că există această posibilitate de tratament.
Dintre pacienţi, 57% dintre cei diagnosticaţi cu hepatita C au urmat acest tip de tratament fără interferon şi 36% varianta cu interferon, în timp ce 7% susţin că nu au urmat niciun tratament, potrivit sondajului.
” Trebuie să fim mai orientaţi către prevenţie şi să ne testăm pentru a ne asigura că nu suntem purtători ai unor virusuri de boli infecţioase. În ceea ce priveşte hepatitele, începând din acest an, pentru persoanele asigurate, testarea se poate face gratuit, prin intermediul medicilor de familie,” a declarat preşedintele APAH-RO, Marinela Debu.
Mai mult de jumătate dintre respondenţi nu cunosc faptul că, de anul acesta, fiecare persoană asigurată are dreptul să se testeze gratuit (analiza markerilor virali pentru hepatitele B şi C) cu trimitere de la medicul de familie.
Potrivit statisticilor oficiale, circa 600.000 de români trăiesc cu hepatită cronică C, iar aproximativ 800.000 au hepatită cronică B.
“Pentru a ne alinia obiectivului OMS de eliminare a hepatitelor virale până în 2030, trebuie să parcurgem etape importante precum prevenţia şi diagnosticarea. Controalele medicale nu trebuie să fie privite drept o ultimă soluţie atunci când ne simţim rău, ci tebuie să devină o rutină anuală pentru a preveni complicaţiile care ne pot afecta viaţa pe termen mediu şi lung,” a mai spus Debu.
Majoritatea românilor nominalizează cancerul şi ciroza ca şi complicaţii generate de afecţiunile hepatice, însă 44% dintre persoanele chestionate în cadrul sondajului nu ştiu cum poate fi prevenită apariţia unei boli hepatice.
Din acest punct de vedere, locuitorii din Bucureşti sunt cel mai bine informaţi, 80% dintrei ei având cunoştinţe privind metodele de prevenţie.
Pacienţii din România bolnavi de hepatită C au acces la cele trei noi scheme de tratament fără interferon de la 1 septembrie, după ce guvernul a introdus noile tratamente pe lista de medicamente compensate şi gratuite.
În urma deciziei, pacienţii au acces la trei molecule, dintre care una complet nouă.
Tratamentul fără interferon pentru hepatita C va ţinti un număr de 13.000 pacienţi eligibili din România, dintre care 12.100 cu fibroză F1, F2, F3 şi F4 (ciroză compensată), 750 cu fibroză F4 şi ciroză decompensată, 100 cu insuficienţă renală cronică aflaţi în dializă, 50 cu transplant hepatic şi de alte organe, indiferent de gradul de fibroză.
Odată cu creşterea numărului de pacienţi eligibili, numărul total al centrelor care vor putea iniţia şi monitoriza aceste tratamente va ajunge la 13, fiind adăugate centre medicale din Piteşti şi Bacău.
Celelalte 11 centre sunt Bucureşti, Constanţa, Cluj-Napoca, Craiova, Timişoara, Galaţi, Iaşi, Târgu Mureş, Braşov, Oradea şi Sibiu.
Tratamentul fără interferon al hepatitei C este disponibil în România din 2016, pentru câteva mii de pacienţi cu forme avansate ale bolii.
