Colegiul Medicilor din România solicită clarificarea legislaţiei în privinţa condiţiilor în care medicul poate răspunde inclusiv din punct de vedere penal pentru greşeli medicale.
Subiectul răspunderii penale a medicului pentru greşeli medicale a fost discutat miercuri la Universitatea de Medicină şi Farmacie „Iuliu Haţieganu” din Cluj Napoca, în cadrul dezbaterilor publice lansate de către Colegiul Medicilor pe tema gestionării greşelilor medicale în România.
Răspunderea penală reprezintă cea mai severă formă de răspundere juridică, pe lângă răspunderea civilă (plata despăgubirilor către pacient) şi cea disciplinară (sancţiunii care pot merge până la interdicţia exercitării profesiei).
“Greşeala este inerentă practicii medicale, în condiţiile unor sisteme medicale din ce în ce mai complexe, în care medicul este doar o mică parte dintr-un întreg angrenaj. Organisme internaţionale precum OMS consideră că factorii ce ţin de sistem - resursele umane limitate, nivelul crescut de oboseală a personalului medical, echiparea necorespunzătoare a unităţilor sanitare, circuitele necorespunzătoare din unităţile sanitare, absenţa unor protocoale clare de îngrijire medicală etc - sunt principalii responsabili de apariţia greşelilor medicale şi recomandă între altele învăţarea din greşeli printr-o abordare nepunitivă”, a afirmat preşedintele Colegiului Medicilor, prof. dr. Daniel Coriu, citat într-un comunicat al organismului.
În alte ţări europene există mecanisme eficiente de mediere şi despăgubire rapidă a pacienţilor, astfel încât există foarte puţine procese penale intentate medicilor.
În România, acţiunile intentate de pacienţi în direcţia răspunderii penale sunt mult mai frecvente pentru neglijenţă extremă sau încălcarea cu bună ştiinţă a unor standarde de bună practică.
"Din păcate, această situaţie aduce cu sine numeroase consecinţe negative asupra actului medical, exodul medicilor, practicarea pe scara largă a medicinei defensive, cu scăderea calităţii tratamentului pacienţilor cu risc înalt, creşterea costurilor medicale prin teste şi consultaţii care nu sunt neapărat necesare, întârzierea actului medical, timp preţios pierdut", a completat prof. Coriu.
Potrivit Colegiului, medicii ajung să ia anumite decizii medicale pentru a preveni eventuale conflicte litigioase.
Din această cauză, Colegiul Medicilor consideră că este necesară o schimbare în sistemul de gestionare a greşelilor medicale din România, prin introducerea unor mecanisme care să încurajeze recunoaşterea greşelii şi învăţarea din greşeli.
“În exercitarea practicii sale, care are ca obiect corpul uman, medicul este mai expus decât orice alt profesionist la acuzaţii de vătămare a integrităţii corporale. Atitudinea de severitate a practicii judiciare este justificată în anumite situaţii. Pentru o practică judiciară coerentă, este însă necesar să se clarifice condiţiile în care medicul poate răspunde inclusiv penal”, a menţionat dr. Andrei Nanu, şeful Disciplinei „Elemente juridice medicale şi malpraxis” de la UMF „Carol Davila” din Bucureşti.
„În practica judiciară internaţională este făcuta, de exemplu, distincţia dintre o greşeală involuntară şi încălcarea conştientă, voluntară a normelor de bună practică medicală de către medic, rezultând forme diferite de răspundere juridică”, a completat dr. Nanu.
În noiembrie 2022, Colegiul Medicilor din România a demarat o serie de dezbateri publice, cu participarea medicilor, reprezentanţilor presei, asociaţiilor de pacienţi, societăţii civile şi sindicatelor în domeniul medical, care aduc în discuţie deficienţele sistemului de gestionare a greşelii medicale în România.
În cadrul primei dezbateri, desfăşurate la Bucureşti, participanţii au subliniat importanţa raportării voluntare şi analizei detaliate a greşelilor medicale într-un sistem nepunitiv, pentru a evita repetarea acestora pe viitor şi a îmbunătăţi calitatea actului medical.
Reprezentanţii Colegiului Medicilor consideră că pacientul are un drept incontestabil de a primi, într-un timp rezonabil, compensaţii financiare în cazul în care o greşeală medicală i-a cauzat o suferinţă sau un prejudiciu pacientului.
În acest sens, Colegiul precizează că sunt necesare modificări legislative care să permită o soluţionare mult mai rapidă a dosarelor de răspundere civilă în caz de malpraxis.
În plus, se impune şi întărirea mecanismelor de răspundere disciplinară, astfel încât, în cazul greşelilor grave sau repetate, să intervină ridicarea dreptului de practică a medicului pentru a proteja alţi pacienţi.
În scopul eficientizării mecanismului de răspundere civilă, reprezentanţii Colegiului Medicilor au propus înfiinţarea unui corp al experţilor medicali care să realizeze expertiza judiciară.
O altă propunere discutată în cadrul dezbaterilor s-a referit la îmbunătăţirea sistemului poliţelor de asigurare pentru medici în caz de malpraxis, astfel încât plata despăgubirilor materiale şi morale pentru pacienţii care au suferit prejudicii să fie preluată în mod real şi efectiv de asigurători în temeiul poliţei de malpraxis.
Dezbaterile vor continua în luna februarie la Iaşi şi Craiova.
