Îngrijirile paliative reprezintă un domeniu nou în sistemul de sănătate din România şi sunt dezvoltate necoordonat şi inegal la nivel de ţară, potrivit Ministerului Sănătăţii. Mai mult, nevoia reală de astfel de servicii este acoperită în proporţie de sub 20%, iar reglementările actuale prevăd acordarea acestora “preponderent şi disproporţionat” pacienţilor oncologici. Un efect al acestei situaţii este supraaglomerarea secţiilor de ATI cu pacienţi în stadiu terminal. Ministrul Sănătăţii a anunţat că va lansa o dezbatere publică pe tema transferului bolnavilor în stadiu terminal de la ATI către centre de îngrijire paliativă. Între timp Ministerul Sănătăţii a elaborat un proiect de program naţional de îngrijirii paliative în unităţi cu paturi, la domiciliu şi în ambulatoriu.
"Este un lucru care trebuie explicat foarte bine public, că nu discutăm despre eutanasii, asta trebuie să fie clar pentru toată lumea, dar acceptarea acestei întreruperi a tratamentului la ATI şi continuarea lui în paliaţie nu există în momentul de faţă pentru că nimeni de-a lungul timpului nu a ajuns în punctul unei acceptanţe sociale a acestui lucru", a declarat prof. univ. dr. Alexandru Rafila, citat de Agerpres.
Dezbaterea ar putea fi lansată la începutul lunii viitoare şi va implica societăţile profesionale, organizaţiile de pacienţi şi cele religioase.
PLANURILE MINISTERULUI SĂNĂTĂŢII
Ministerul Sănătăţii a elaborat recent un proiect de program naţional de îngrijirii paliative în unităţi cu paturi, la domiciliu şi în ambulatoriu. Acest program se adresează pacienţilor cu boli cronice progresive şi incurabile, atât pacienţilor oncologici, cât şi pacienţilor cu alte afecţiuni.
Acest program are patru subprograme care asigură cadrul de reglementare pentru acordarea de servicii de îngrijiri paliative la domiciliu, în ambulatoriul de specialitate şi în spitalizarea de zi.
Un proiect de ordonanţă a guvernului elaborat recent de Ministerul Sănătăţii aduce modificări şi completări legislaţiei actuale, pentru a crea cadrul normativ pentru implementarea Programului naţional de îngrijiri paliative.
Astfel, proiectul de act normativ defineşte serviciilor de îngrijiri paliative, care pot fi servicii de îngrijiri paliative de bază (furnizate de către unităţile de specialitate care au personal medical cu instruire de bază în domeniul îngrijirilor paliative) şi servicii de îngrijiri paliative specializate (furnizate de către unităţile de specialitate autorizate pentru acordarea îngrijirilor paliative specializate, care au personal sanitar cu studii aprofundate în domeniul paliaţiei).
De asemenea, este definit tipul de unitate de specialitate care poate acorda servicii de ingrijiri paliative în cadrul programelor naţionale de sănătate curative (medici de familie, furnizori publici şi privaţi de îngrijiri paliative).
Legea bugetului de stat pentru anul 2024 cuprinde o finanţare pentru implementarea acestui program naţional, raportat la infrastructura existentă în România, atât din punct de vedere al existenţei furnizorilor de îngrijiri paliative, cât şi a resurselor umane de specialitate în îngrijiri paliative, potrivit ministerului.
