Executivul va emite o hotărâre de guvern până la 1 ianuarie 2021, pentru a reglementa implementarea unui sistem de garanţie-returnare care funcţionează deja în peste 10 state europene şi care vizează colectarea şi procesarea a circa 90% din deşeurile de ambalaje de băuturi puse pe piaţă. Măsura ar avea un impact pozitiv asupra sănătăţii populaţiei, mai multe studii indicând impactul nociv al multor deşeuri asupra acesteia.
Măsura este cuprinsă într-un proiect de hotărâre de guvern, lansat lansat joi în dezbatere publică de Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor.
„Odată cu implementarea acestui sistem, România va ieşi din paradoxul în care se găseşte astăzi: pe de-o parte o ţară sufocată de deşeuri, iar, pe de altă parte, o ţară în care industria reciclatoare importă materie primă ca să supravieţuiască. Anual, îngropăm aproape 6 milioane de tone de deşeuri care, în loc să ajungă în industrie, ajung depozitate la groapa de gunoi”, a declarat ministrul Mediului, Mircea Fechet, citat într-un comunicat al instituţiei.
“Acesta este şi motivul pentru care datele reciclării azi în România sunt infime: doar 14% la nivel naţional. Prin sistemul garanţie-returnare ne vom transforma din ţara depozitării în cea a reciclării pentru că vom reuşi să colectăm şi să procesăm din primii ani de funcţionare până la 90% din deşeurile reciclabile”, a completat ministrul.
CUM VA FUNCŢIONA NOUL SISTEM
Acesta a vorbit, în cadrul unei conferinţe, despre cum va funcţiona acest sistem, conform proiectului de act normativ.
”Populaţia trebuie să ştie că totul se va întâmpla exact ca în cazul coşului de cumpărături de la supermarketuri, pe care îl deblocăm cu 50 de bani, sumă pe care o recuperăm imediat după ce am terminat cumpărăturile. La fel, sistemul garanţie-returnare presupune o garanţie de 50 de bani pentru orice ambalaj de băutură pe care o cumpărăm, sumă care va fi recuperată imediat ce ambalajele folosite vor fi returnate în orice magazin din România”, a mai spus Mircea Fechet.
Sistemul va fi obligatoriu pentru toate magazinele din România, de la supermarketuri până la magazine de mici dimensiuni.
“E important ca micile magazine să fie parte din sistem pentru că, astăzi, doar 30% din comerţul din România se face în supermarketuri. Restul de 70% se întâmplă în micile magazine. Fiecare magazin va putea opta pentru un sistem manual de colectare a deşeurilor predate de populaţie sau pentru sisteme automate, aşa cum vedem în alte state europene”, a mai spus Mircea Fechet.
Potrivit proiectului, populaţia îşi va primi pe loc garanţia, indiferent de sistemul în care le va returna. În cazul magazinelor de mici dimensiuni va fi impusă o cantitate limită de predare a ambalajelor, pentru a nu perturba activitatea acestor tipuri de magazine.
Magazinele ce vor organiza punctele de preluare a deşeurilor vor fi recompensate în cadrul acestui sistem cu un tarif de gestionare. Cantităţile de deşeuri returnate în magazine vor ajunge ulterior în centre regionale de sortare pentru ca, mai apoi, să ajungă la reciclatori.
Întreaga infrastructură de preluare a deşeurilor din magazine va fi organizată printr-un operator unic de sistem, la fel ca în statele în care sistemul funcţionează deja. Acest operator va fi o entitate non-profit în care se vor găsi producători sau reprezentanţi ai acestora, dar şi retaileri.
Hotărârea de guvern va intra în vigoare începând cu 1 ianuarie 2021 şi prevede ca întreaga infrastructură să fie finalizată în termen de un an de la data selectării operatorului naţional de sistem.
BENEFICII PENTRU SĂNĂTATE
O astfel de măsură ar avea beneficii şi asupra sănătăţii populaţiei din România, în condiţiile în care multe studii publicate până acum asociază lipsa unui sistem eficient de colectare a deşeurilor cu riscuri crescute privind sănătatea oamenilor.
Astfel, un studiu publicat în septembrie 2020 şi realizat de Centrul de activirăţi regionale pentru consum şi producţie durabilă (SCP/RAC) al Convenţiei de la Barcelona şi al Convenţiei de la Stockholm, numit “Aditivii toxici din plastic şi economia circulară”, identifică mai multe substanţe din plastic cu efecte îngrijorătoare asupra sănătăţii.
Printre acestea se numără materialele ignifuge, substanţele chimice perfluorurate, ftalaţii, bisfenolii şi nonilfenolii.
Aceste substanţe sunt aditivi toxici folosiţi în plasticul din bunuri de consum banale, precum jucării pentru copii, ambalaje pentru alimente, electronice, articole textile sau mobilă.
Acestea au un efect nociv asupra sănătăţii, cele mai grave riscuri identificate fiind perturbarea funcţiei tiroidiene, impact asupra reproducerii, obezitatea, afectarea sistemul imunitar, riscul crescut de cancer şi impactul asupra creierului şi dezvoltării neurologice.
“Aşa cum se cunoaşte în prezent, plasticul poate să rămână în mediu timp de secole şi se descompune în particule de microplastic şi nanoplastic ce pot fi absorbite de organisme şi intra în lanţul alimentar. Există şi un alt aspect al poluării cu plastic, aproape invizibil, dar la fel de important: compuşii chimici toxici utilizaţi în producţia de plastic pot să se menţină în fruxul deşeurilor”, se arată în raport.
