Ministerul Sănătăţii a elaborat un nou protocol naţional al pacienţilor din structurile de primiri urgenţe, care reprezintă o actualizare a vechiului protocol.
Ordinul ministrului Sănătăţii care introduce noul protocol de triaj a fost publicat marţi în Monitorul Oficial, intrând în vigoare.
Protocol românesc al pacienţilor din structurile de primiri urgenţe are la bază scala ESI, cu 9 niveluri, creată de medicii de urgenţă Richard Wuertz şi David Eitel din Statele Unite.
“Triajul este un sistem de evaluare şi clasificare a pacienţilor care se prezintă în structurile de primire a urgenţelor în vederea stabilirii priorităţii şi a nivelului de asistenţă medicală necesară”, se arată la începutul noului protocol.
Protocolul prevede că triajul se efectuează în momentul prezentării pacientului la unitatea de primiri urgenţe (UPU) şi recomandă ca timpul mediu de triaj să nu fie mai mare de 2 minute pentru un pacient.
Potrivit protocolului, asistentul medical responsabil cu procedura de triaj etrebuie să aibă o pregătire specifică, cu experienţă şi abilităţi corespunzătoare.
Astfel, asistentul medical responsabil cu procedura de triaj trebuie să aibă abilitatea de a recunoaşte pacientul bolnav versus nonbolnav, de a anticipa şi de a avea planuri de rezolvare pentru diferite situaţii care pot să apară, abilităţi interpersonale şi de comunicare, îndemânarea spre prioritizare excelentă, capacitate de gândire critică, abilităţi de organizare, flexibilitate, adaptabilitate, capacitate de adaptare la stres, să aibă rol de model, să aibă tact şi răbdare şi trebuie să cunoască regulamentele.
“Fiecare structură de primire a urgenţelor va asigura minimum 2 asistenţi de triaj pe tură; intervalul de timp maxim continuu pentru un asistent în serviciul de triaj este de 6 h. Acesta este considerat ca fiind intervalul pe durata căruia un asistent medical poate efectua triajul pacienţilor în condiţii optime”, arată protocolul, care conţine prevederi similare celui anterior.
Noul protocol păstrează cele 5 niveluri şi coduri de urgenţe: nivel I – resuscitare (cod roşu); nivel II – critic (cod galben); nivel III – urgent (cod verde); nivel IV – nonurgent (cod albastru); nivel V – consult (cod alb).
Noul document prevede un timp maxim de preluare în zona de tratament de 60 de minute pentru cod verde, 120 de minute pentru cod albastru şi de 240 de minute pentru cod alb.
Noul protocol prevede, de asemenea, că reevaluarea pacientului “se face în cazul în care timpul de preluare în zona de tratament este mai mare de 15 minute sau apar modificări semnificative în starea pacientului, ceea ce presupune reluarea integrală a algoritmului de triaj”.
“Reevaluarea se va efectua la 15 minute pentru pacienţii de nivel 3, la 30 de minute pentru cei de nivel 4 şi la o oră pentru cei de nivel 5”, se arată în noul protocol.
Protocolul include, de asemenea, o procedură Fast Track (cale de evaluare rapidă), ce permite efectuarea unei manevre medicale sau luarea unei decizii, în anumite situaţii bine definite, cu scopul de a micşora timpul de aşteptare şi a urgenta soluţionarea cazului.
Ordinul ministrului Sănătăţii a actualizat, de asemenea, şi anexa la fişa postului pentru asistenţii medicali pentru triaj.
Recent, Ministerul Sănătăţii a elaborat normele pentru programul de studii complementare în asistenţa medicală de urgenţă pentru asistenţii medicali din România, la care sunt obligaţi să participe în următorii ani asistenţii medicali angajaţi la serviciile judeţene de ambulanţă şi la structurile de primire a urgenţelor.
Programul se va derula în 17 centre de formare, ce includ unităţi de primiri urgenţe (UPU) şi servicii de ambulanţă din Bucureşti şi din mai multe judeţe din ţară.
