Planul-cadru naţional privind controlul hepatitelor virale a fost lansat oficial marţi de Ministerul Sănătăţii, principala ţintă fiind reducerea amplorii hepatitelor virale ca problemă de sănătate publică, prin reducerea transmiterii virusurilor hepatitice, reducerea morbidităţii şi mortalităţii prin hepatite virale şi prin asigurarea unui acces echitabil la servicii de prevenire, testare, îngrijire şi tratament.
Planul a fost elaborat în concordanţă cu „Strategia globală a sistemului de sănătate privind hepatitele virale”, adoptat de Adunarea Generală a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) în anul 2016.
Planul-cadru naţional pentru controlul hepatitelor virale urmăreşte crearea unui cadru de intervenţie bazat pe dovezi pentru un răspuns cuprinzător şi sistematic al sectorului de sănătate la hepatitele virale, luând în considerare contextul, nevoile şi priorităţile naţionale.
“Scopul Planului-cadru naţional este acela de a minimiza amploarea hepatitelor virale ca problemă de sănătate publică, prin reducerea transmiterii virusurilor hepatitice, reducerea morbidităţii şi mortalităţii prin hepatite virale şi complicaţii ale acestora şi prin asigurarea accesului echitabil la servicii cuprinzătoare de prevenire, testare, îngrijire şi tratament”, arată Ministerul Sănătăţii.
Planul stabileşte patru direcţii strategice pentru planificarea şi implementarea intervenţiilor de sănătate publică împotriva hepatitelor virale: informare şi comunicare, intervenţii cu impact, furnizarea echitabilă a serviciilor şi un cadru de furnizare şi bugetare a serviciilor
„România a facut paşi importanţi în lupta cu hepatita C, asigurând acces la terapii inovatoare cu o rată foarte mare de vindecare, însă lupta continuă. De aceea, am considerat extrem de importantă realizarea unei strategii naţionale care să cuprindă totalitatea măsurilor pe care trebuie să le avem în vedere, astfel încât să câştigăm această batalie”, a declarat ministrul Sănăătăţii, Sorina Pintea, la lansarea planului.
Implementarea Planului-cadru naţional va fi realizată în parteneriat cu principalii actori implicaţi în prevenirea, supravegherea, controlul şi managementul hepatitelor virale - parteneri guvernamentali, societăţi medicale profesionale, parteneri din societatea civilă.
De asemenea, autorităţile vor elabora periodic planuri de acţiune şi se va dezvolta un mecanism de monitorizare şi evaluare.
Implementarea Planului-cadru va fi coordonată din punct de vedere al deciziei strategice de către un comitet de coordonare intersectorial, iar din punct de vedere tehnic de un comitet multidisciplinar format din profesionişti de diferite specialităţi medicale, jurişti şi economişti şi care va avea rol de analiză, evaluare şi planificare.
Planul-cadru naţional va dispune de un mecanism de monitorizare şi evaluare, în baza căruia Comitetul de coordonare va aprecia stadiul implementării şi va putea recomanda Ministerului Sănătăţii şi Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate măsuri de îmbunătăţire a controlului acestei boli la nivel populaţional.
Point Public Affairs, împreună cu Comisia pentru Sănătate Publică din Senat, Platforma europeană de advocacy “Friends of the Liver” (Bruxelles) APAH-RO şi ELPA au organizat miercuri, la Bucureşti, “RoHepat Summit”, o dezbatere centrată pe problematicile naţionale şi europene ale eliminării hepatitelor virale.
Planul pentru controlul hepatitei în România până în 2030, în acord cu strategia Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), a fost lansat în dezbatere în decembrie 2018 de către Ministerul Sănătăţii şi publicat în 2 mai 2019 în Monitorul Oficial.
“Strategia globală a sistemului de sănătate privind hepatitele virale 2016-2021” a fost adoptată de adunarea generală a OMS în 2016 şi îşi propune eliminarea hepatitei virale ca ameninţare majoră la adresa sănătăţii publice până în anul 2030.
Planul menţionează că “în România, prevalenţa hepatitelor este cunoscută fragmentar, dar puţinele studii naţionale estimează unele dintre cele mai mari prevalenţe ale infecţiei cu virusurile hepatice B şi C din Europa”.
Strategia naţională de sănătate 2014-2020 a stabilit ca obiectiv strategic „reducerea incidenţei bolilor transmisibile prioritare: hepatite B şi C şi asigurarea accesului pacienţilor la tratamente antivirale”.
