Ministerul Sănătăţii propune actualizarea listei alimentelor nerecomandate preşcolarilor şi şcolarilor. Lista a fost elaborată în 2008 şi are ca obiective principale scăderea incidenţei bolilor netransmisibile în care alimentaţia constituie un factor important, în rândul copiilor şi tinerilor, precum şi educaţia acestora în scopul formării unor obiceiuri alimentare sănătoase încă de la vârste mici.
Noile liste sunt cuprinse într-un proiect de ordin elaborat de Ministerul Sănătăţii, care înlocuieşte ordinul ministrului sănătăţii nr. 1.563/2008 (pentru aprobarea Listei alimentelor nerecomandate preşcolarilor şi şcolarilor şi a principiilor care stau la baza unei alimentaţii sănătoase pentru copii şi adolescenţi).
Bolile în care alimentaţia constituie un factor important sunt obezitatea, diabetul zaharat, afecţiunile cardiovasculare sau boli neoplazice.
Noile tabele propuse de Ministerul Sănătăţii "sunt mai complexe şi mai practice în contextul disponibilităţii alimentelor de astăzi", arată autorii proiectului, în referatul de aprobare. De asemenea, utilizarea tabelului asigură alcătuirea unor meniuri complexe, variate şi sănătoase.
Faţă de recomandările actuale, noul act normativ introduce un tabel de alegeri alimentare, în care s-au exemplificat alimente şi meniuri care pot fi servite mai frecvent sau ocazional sau nu pot fi servite copiilor, în special pentru anumite grupe de alimente cum sunt lapte şi derivate, carne, fructe şi legume, cereale şi produse din cereale, oleaginoase şi leguminoase.
De asemenea, tabelul cu ”necesarul estimativ zilnic al diferitelor grupe de alimente pentru alcătuirea dietei la copii şi adolescenţi” şi a listelor cu echivalenţe alimentare a fost înlocuit cu definirea porţiilor pe grupe alimentare şi necesarul zilnic estimativ al numărului de porţii pentru alcătuirea meniului la copii şi adolescenţi.
Alimentele şi băuturile oferite copiilor din colectivităţi sunt împărţite în tabele, conform grupelor alimentare: fructe şi legume, cereale, produse din cereale şi amidonoase, lapte, derivate din lapte şi alternative, carne, produse din carne şi alternative.
În fiecare tabel al grupelor alimentare, alegerile alimentare sunt clasificate ca „A se servi cel mai des”, „ A se servi ocazional” şi „A nu se servi”.
Noua listă a fost elaborată pe baza unor principii în alimentaţia copilului, între care asigurarea unei varietăţi alimentare (consumul de alimente din toate grupele şi subgrupele alimentare pe parcursul unei zile), asigurarea unei proporţionalităţi între grupele şi subgrupele alimentare (adică un aport mai mare de fructe, legume, cereale integrale, lapte şi produse lactate, comparativ cu alimentele cu un conţinut crescut de grăsimi şi adaos de zahăr) şi consumul moderat al unor produse alimentare (adică alegerea unor alimente cu un aport scăzut de grăsimi saturate şi de zahăr adăugat).
