Ministerul Sănătăţii a introdus două noi ghiduri pentru obstetrică-ginecologie, pe lângă cele 30 existente. Cele două noi ghiduri se referă la avortul medicamentos şi la examinarea ecografică de screening pentru anomalii de sarcină în trimestrul al III-lea.
Noile ghiduri sunt cuprinse într-un ordin al ministrului Sănătăţii (nr. 2.082/2020), care completează ordinul ministrului sănătăţii nr. 1241/ 2019 privind aprobarea ghidurilor pentru obstetrică-ginecologie – care conţinea anterior 30 de ghiduri. Proiectul a fost prezentat în luna octombrie de 360medical.ro.
Ghidul privind avortul medicamentos îşi propune să formuleze standarde, recomandări şi opţiuni terapeutice pentru inducerea la cerere a avortului prin mijloace medicamentoase, respectiv pentru conduita în cazul avortului incomplet şi a sarcinii oprite în evoluţie şi pentru iniţierea contracepţiei după avortul medicamentos la cerere, pentru îngrijirile ce trebuie acordate pe perioada inducerii/ completării avortului, precum şi pentru monitorizare, controlul durerii, suportul emoţional şi informarea pacientei şi familiei.
De asemenea, ghidul include metodele utilizate de inducere a avortului medicamentos la cerere, respectiv al avortului incomplet/morţii fetale, conduita în cazul apariţiei complicaţiilor şi conduita în caz de eşec al terapiei medicamentoase.
Ghidul prevede că medicul trebuie să informeze corespunzător fiecare pacientă care solicită o întrerupere de sarcină, în vederea luării unei decizii informate şi libere de către aceasta.
“Luarea unei decizii informate şi libere de către pacientă este esenţială pentru procesul de efectuare al întreruperii de sarcină. Informarea în vederea luării unei decizii informate şi consilierea pentru întrerupere de sarcină sunt două procese diferite. Decizia informată are scopul de a asigura că pacienta hotăreşte voluntar şi informat, şi acordă permisiunea legală pentru întreruperea sarcinii”, se arată în ghid.
Documentul recomandă personalului medical implicat în procedurile de întrerupere a sarcinii să ofere informaţii corecte despre riscurile şi beneficiile procedurilor utilizate la întreruperea de sarcină, cuprinzând alternativele întreruperii de sarcină, sprijinul pe care pacientele gravide îl pot primi prin lege, instituţiile care pot oferi acest sprijin şi tehnicile de efectuare a întreruperii de sarcină şi riscurile potenţiale ale fiecărei proceduri, inclusiv cele referitoare la anestezia folosită, precum şi despre complicaţiile imediate şi tardive.
“Se recomandă medicului să informeze pacienta că riscul de complicaţii este cu atât mai mic cu cât avortul este efectuat mai devreme în cursul sarcinii”, arată ghidul.
Ghidul prevede şi medicamentele care pot fi folosite pentru avortul medicamentos şi situaţiile în care trebuie folosite (imunoglobulină anti-D, misoprostol, mifepristonă).
Potrivit ghidului, multe paciente din ţările unde aceasta este disponibilă (peste 35 de ţări, printre care Franţa, Suedia, Marea Britanie şi în multe alte ţări europene, Israel şi Statele Unite, China şi altele) preferă metoda medicamentoasă pentru întreruperea sarcinilor precoce în locul metodei aspirative sau chiuretajului.
“Întreruperea medicamentoasă de sarcină are multe avantaje: evită intervenţia chirurgicală şi anestezia şi oferă pacientelor o participare activă şi controlul asupra procesului întreruperii de sarcină. Consilierea adecvată şi îngrijirea ulterioară cresc şi mai mult siguranţa şi acceptabilitatea acestei metode”, menţionează documentul.
Metoda are şi unele dezavantaje, fiind mai puţin eficientă decât metoda chirurgicală (90-98%, comparativ cu peste 99%). De asemenea, întreruperea medicamentoasă de sarcină presupune mai mult timp şi mai multe vizite de control la cabinet, mai arată ghidul.
În ceea ce priveşte ghidul de examinare ecografică de screening pentru anomalii de sarcină în trimestrul III, acesta are ca obiective să confirme făt viu, să determine numărul feţilor vii (iar în cazul sarcinilor multiple să determine amnionicitatea şi să încerce precizarea corionicităţii), să evalueze prezentaţia fetală, să evalueze anatomia fetală corespunzătoare vârstei gestaţionale, să determine dimensiunile fetale şi să estimeze creşterea fetală în funcţie de vârsta gestaţională (corectată conform cu datele din dosarul medical al pacientei) şi să evalueze anatomia maternă şi anexele sarcinii pentru patologie evidentă cu consecinţe nefavorabile.
Documentul arată că aproximativ 14% din anomaliile structurale au fost găsite adiţional la ecografiile de trimestrul al III-lea, după cele de screening din trimestrele I şi II.
“Evaluarea anatomiei fetale în trimestrul al treilea se face în acelaşi fel ca şi în trimestrul 2 de sarcină, cu limitările date de poziţia fetală, mai ales pentru faţă, sacru, extremităţi”, se arată în ghid.
De altfel, un ghid de ecografie de screening pentru anomalii de sarcină în trimestrul II pentru anatomia fetală este deja în vigoare în România.
Potrivit ghidului, examinarea ecografică pentru screeningul anomaliilor sarcinii din trimestrul 3 este oportun a fi realizată la o vârstă gestaţională între 30 şi 35+6 săptămâni.
