Planul regional de servicii de sănătate pentru regiunea Nord-Vest, care cuprinde şase judeţe din nordul Transilvaniei şi vestul ţării, a fost actualizat de Ministerul Sănătăţii la solicitarea reprezentanţilor autorităţilor judeţene şi spitalelor din zonă, pe baza ultimelor date validate. Miza principală a noului masterplan este stimularea medicinei primare, prin creşterea numărului de medici de familie, şi a serviciilor în ambulatoriu.
Noul plan a intrat în vigoare printr-un ordin (nr. 1.686/2020) al ministrului Sănătăţii, publicat luni în Monitorul Oficial.
Regiunea Nord-Vest cuprinde judeţele Cluj, Bistriţa-Năsăud, Maramureş, Satu Mare, Sălaj şi Bihor, cel mai important centru medical şi unversitar fiind Cluj-Napoca.
Regiunea este a doua din România care are un plan actualizat pentru servicii de sănătate pentru perioada 2021-2027, după regiunea Nord-Est.
PROVOCĂRI
Potrivit planului, serviciile de sănătate din regiunea Nord-Vest se confruntă cu mai multe provocări majore, între care insuficienta integrare între diferitele sectoare de servicii, în sensul în care asistenţa primară nu are suficiente legături funcţionale cu asistenţa din spitale.
De asemenea, promovarea sănătăţii şi prevenţia nu sunt conectate adecvat cu îngrijirea curativă, ceea ce are un impact negativ puternic asupra continuităţii asistenţei medicale.
Autorii documentului precizează că unităţile de îngrijire primară nu îşi îndeplinesc în mod adecvat funcţia de "paznic", ceea ce duce la un sistem spitalicesc supraîncărcat, iar serviciile de asistenţă primară comunitară sunt încă insuficiente, chiar dacă în dezvoltare.
"Modelul de îngrijire este în unele cazuri fragmentat, se bazează pe servicii specializate separate şi necesită dezvoltarea de echipe interdisciplinare care ar asigura o abordare integrată a îngrijirii. Nu există stimulente care să încurajeze o astfel de abordare integrată a asistneţei medicale", se arată în document.
Regiunea Nord-Vest are 2,55 milioane de locuitori este una dintre cele mai dezvoltate din România, dar cu diferenţe mari între judeţe - în special între judeţul Cluj, de departe cel mai dezvoltat şi urbanizat, şi judeţele mai mici, mai sărace şi mai rurale - Bistriţa-Năsăud şi Sălaj.
Din punctul de vedere al sănătăţii, regiunea Nord-Vest are cea mai mare mortalitate din România cauzată de bolile ischemice ale inimii. De altfel, în regiune, cele mai mari valori ale ratelor de prevalenţă din 2018 au fost pentru bolile hipertensive, cardiopatii ischemice, boli pulmonare obstructive cronice, tulburări mentale şi de comportament, însă valorile sunt similare cu cele la nivel naţional.
În regiune, majoritatea spitalelor judeţene existente au fost construite între 1965 şi 1975, cu unele pavilioane suplimentare adăugate în anii 1980.
În ciuda unor lucrări de reabilitare şi modernizare derulate în ultimele decenii, "starea fizică, spaţiile şi funcţionalitatea multor clădiri sunt slabe", punctează planul regional.
VIZIUNE STRATEGICĂ
Planul vizează creşterea cu 2-4% a numărului de medici de familie în regiune, în condiţiile în care 17 localităţi nu au medici de familie (în judeţele Bihor şi Satu Mare nu există localităţi fără medici de familie).
În acest scop, planul propune identificarea de surse de finanţare - ajutor de stat sau fonduri europene - pentru renovarea şi echiparea cabinetelor de medicină de familie.
În privinţa asistenţei spitaliceşti, planul vizează o reconfigurare a numărului de paturi în cele 69 de spitale din regiune (din care 18 private), care au o rată de ocupare medie de 65%.
"Sectorul îngrijirilor spitaliceşti în sistem de spitalizare continuă pentru acuţi în Regiunea Nord-Vest este supradimensionat, în conexiune cu subutilizarea îngrijirilor primare şi ambulatorii. În plus, durata medie de spitalizare este ridicată ân raport cu punctele de referinţă internaţionale", se precizează în document.
Ca viziune strategică, planul propune ca serviciile spitaliceşti să abordeze în mod eficient cazuri complexe şi acute şi să transfere celelalte cazuri la asistenţa primară, ambulatorie şi de reabilitare.
"Reţeaua de spitale din regiune va fi raţionalizată şi reconfigurată pentru a asigura rentabilitatea şi utilizarea optimă a serviciilor", prevede documentul.
SPITAL REGIONAL
Regiunea va avea în următorul deceniu un spital regional nou, construit din fonduri europene. Spitalul Regional de Urgenţă Cluj, care va fi construit în următorul deceniu în Floreşti, va avea 849 de paturi şi va costa 500 milioane euro, potrivit studiului de fezabilitate aprobat în august 2019 de un comitet interministerial.
Comisia Europeană estimează că proiectul va fi operaţional începând din anul 2026.
România nu dispune de expertiză în gestionarea unor astfel dce proiecte şi va primi sfaturile experţilor Băncii Europene de Investiţii (BEI), în urma unui acord semnat la începutul lunii iulie 2019, pentru proiectarea, supravegherea şi construcţia spitalelor regionale din Iaşi, Cluj si Craiova.
