Masterplanul regional de servicii de sănătate pentru regiunea Nord-Est, cea mai săracă din țară și care cuprinde șase județe din Moldova, a fost actualizat de Ministerul Sănătății la solicitarea reprezentanților autorităților județene și spitalelor din zonă, pe baza ultimelor date validate. Miza principală a noului masterplan este stimularea medicinei primare, prin creșterea numărului de medici de familie, și a serviciilor în ambulatoriu.
Regiunea Nord-Est cuprinde județele Suceava, Botoșani, Neamț, Iași, Bacău și Vaslui, cel mai important centru medical și unversitar fiind municipiul Iași.
Noul “Plan regional privind serviciile de sănătate Regiunea Nord-Est”se regăsește într-un ordin al ministrului Sănătății (nr. 742/2020) publicat marți în Monitorul Oficial, care a înlocuit planul anterior, introdus prin Ordinul ministrului sănătăţii nr. 1.376/2016.
La momentul elaborării actualelor planuri regionale de servicii de sănătate, în 2016, și a masterplanurilor pentru cele trei regiuni au fost folosite datele existente la acel moment la nivelul instituțiilor furnizoare de informații – valabile pentru 2014 și 2015.
“În urma întâlnirilor organizate la nivelul regiunii de Nord-Est cu reprezentanții comitetelor județene și regionale, președinți și vicepreședinți de consilii județene, primari, managerii unităților sanitare din județ și cu alte persoane interesate, a reieșit necesitatea actualizarii acestora având în vedere modificările intervenite până în prezent în structura spitalelor și a existenței de date validate în 2017 sau 2018”, menționa referatul de aprobare al ordinului.
În 2019 au fost constituite două grupuri de lucru: Grupului tehnic de lucru și Grupul decizional interinstituțional, desemnate în vederea actualizării masterplanurilor regionale de sănătate.
“Astfel, au fost analizate datele existente la nivelul instituțiilor implicate comparativ cu datele menționate în master planurile regionale de servicii, precum și propunerile transmise de unitățile sanitare din Regiunea NE în urma cărora a rezultat masterplanul de servicii medicale pentru Regiunea NE – document de politică sanitară, care trasează linii directoare în vederea optimizării serviciilor medicale, în vederea asigurării accesului la serviciile medicale de calitate, având ca orizont de implementare anul 2027”, mai indica documentul.
MEDICINA PRIMARĂ
Noul plan menționează necesitatea îmbunătățirii acoperirii populației cu medici de familie. Astfel, în 2015, România avea un medic de familie (MF) la 1.607 de persoane, față de o medie a UE de un MF la 1.257 de persoane.
“Aceste cifre nu sugerează o penurie severă de MF la nivel național. Chestiunea problematică pentru România este administrarea penuriei severe de MF în anumite localități”, se arată în masterplan.
Autorii documentului consideră că, pentru perioada 2021-2027, se impune revizuirea mecanismelor de plată a furnizorilor din asistență medicală primară, stimularea mediciilor de familie în vederea îmbunătătirii calității serviciilor și creșterea ponderii serviciilor de prevenţie în asistenta medicala.
Medicii de familie sunt plătiți în funcție de capitație (o rată fixă pe asigurat) și plata pe serviciu. Cea mai bună practică din întreaga lume este ajustarea capitației în funcție de riscul de boală, astfel încât furnizorii să nu respingă grupul cu risc ridicat.
“De subliniat este faptul ca la același nivel de plată, actualmente, grupul cu risc ridicat aduce venituri mai mici furnizorilor datorită solicitarii frecvente a serviciilor medicale. În România rata capitației este ajustată doar pentru
vârstă și necesită o ajustare suplimentară pentru alți factori determinanți ai riscului de boalăȚ, arată docuemntul.
Mai mult, în prezent sunt decontate de către casa de asigurări de sănătate un număr de 20 de consultații în medie/zi, inclusiv servicii de prevenție și monitorizare a cazurilor, ceea ce duce la imposibilitatea acoperirii necesarului de servicii de acest tip. Plățile bazate pe performanță pentru obiectivele de acoperire a calității sau serviciilor sunt implementate într-o anumită măsură, dar nu suficient.
Pe lângă dezvoltarea mecanismelor de plată pe performanţă, susţinerea pachetului de beneficii în asistenţa medicală primară se va face prin includerea anumitor servicii care în prezent sunt acordate de către medicul specialist şi prin creşterea responsabilităţilor medicului de familie în ceea ce priveşte prescrierea medicamentelor pentru boli cronice.
Astfel, actualele reglementări nu permit medicilor de familie din România să inițieze îngrijiri pentru mai multe afecțiuni din sfera serviciilor acordate în ambulatoriu, cum ar fi: diabetul zaharat, astm, boli pulmonare obstructive cronice, afecțiuni psihiatrice, dureri cronice de diverse etiologii.
“De exemplu, diabetul zaharat poate fi diagnosticat, tratat și urmărit în mod corespunzător la nivelul medicului de familie, cu trimitere către medicul specialist pentru complicații, după cum este necesar, așa cum este reglementat în sistemele de sănătate din alte țări. Cu toate acestea, în România, medicul de familie nu poate prescrie medicamente de bază și tehnologii necesare pentru a gestiona eficient diabetul, în funcție de complicațiile acestuia”, precizează documentul.
Masterplanul prevede și că un prim pas în orientarea asiguratului către medicul de familie este acordarea și decontarea serviciilor pentru depistarea bolnavului TBC nou descoperit activ de către acesta, precum şi recompensarea administrării schemei de tratament direct observat (DOT) pentru bolnavul TBC confirmat, serviciu acordat de către medicul de familie asiguraţilor de pe lista proprie.
În regounea Nord-Est, o simulare efectuată pentru a estima numărul ideal de medici de familie a indicat un deficit de peste 1.000 de medici de familie în zonele rurale, în timp ce în mediul urban a existat un excedent de peste 300 de medici de familie. În anul 2019 au fost identificate 35 de localități din regiune cu deficit de medici de familie.
Masterplanul propune o creștere a numărului de MF din regiunea Nord-Est cu 2%-4%. Acești medici vor fi trași în special în comunele fără MF și în zonele rurale, in special în județele Botoșani (care înregistrează cel mai scăzut indice de acoperire), Suceava, Neamț și Vaslui, utilizand diverse mecanisme de stimulare.
MIZA PE AMBULATORIU
Potrivit documentului, capacitatea ambulatorie de îngrijire din regiune va fi consolidată prin reabilitarea, retehnologizarea și echiparea ambulatoriilor integrate, cu accent special pe județele în care aceste unități sunt în număr limitat (adică Botoșani, Vaslui, Suceava și Neamț) sau în stare proastă.
Accentul va fi pus pe consolidarea furnizării de servicii în specialitățile clinice de bază și în specialitățile cu deficit ridicat și adresabilitate ridicată la nivel regional (de exemplu, reumatologie, oncologie și pediatrie neurologie).
În cele șase județe ale Moldovei, cel mai mare număr de unități de ambulatoriu se află în județul Iași (42%), “probabil ca urmare a existenței centrului universitar”, urmat de județul Suceava, cu 24% din numărul total de spitale din regiune. Pe de altă parte, cele mai puține unități de ambulatoriu sunt în județul Botoșani (2%), urmate de județul Vaslui (8%).
În ceea ce privește tipurile de facilități de ambulatoriu, practicile medicale individuale (CMI) sunt predominante la nivel regional, urmate de facilități specializate în ambulatoriu și facilități integrate de ambulatoriu.
Județele cu cel mai mare număr de CMI sunt Iași și Suceava, cel mai mic număr fiind întâlnit în județul Botoșani (1), urmat de județul Vaslui (12). Pentru spitalele specializate, cel mai mare număr este în județul Iași (45), urmat de Bacău (22) și Vaslui (16).
Dintre cele 42 ambulatorii integrate din regiunea de Nord-Est (inclusiv ambulatorii integrate în spitalele cronice), 12 au fost renovate, reabilitate sau modernizate ca parte a Programului Operațional Regional 2007-2013.
“Cele mai multe ambulatorii care au primit finanțare au fost în Iași (4 din 15), în timp ce în Vaslui niciuna dintre cele trei ambulatorii integrate nu a primit finanțare prin POR”, arată masterpalnul.
Procesul de îmbunatățire a infrastructurii ambulatoriilor de specialitate a continuat și în în exercițiul financiar 2014-2020.
Asftel au fost inițiate, finalizate sau aflate in curs de finalizare proiecte de reabilitare, reorganizare, extindere a 24 de ambulatorii din regiunea NE, care au beneficiat de rambursarea cheltuielilor cu echipamente si investitii efectuate în perioada 2014-2020, mai arată documentul.
SPITAL REGIONAL
Regiunea va avea în următorul deceniu un spital regional la Iași, construit din fonduri europene. În decembrie 2019, Ministerul Sănătății a demarat procedura de achiziție pentru elaborarea proiectului tehnic al Spitalului Regional din Iași și pentru asistență tehnică, estimând valoarea contractului la 63 milioane lei. Contractul de achiziție este stabilit pe o perioadă de 132 de luni și este finanțat din fonduri bugetare.
Spitalul Regional de Urgență din Iași va costa 2,38 miliarde lei (circa 500 milioane euro) și va fi realizat în patru ani, potrivit indicatorilor tehnico-economici ai proiectului.
Noul spital urmează să fie construit pe un teren selectat în 2017, care se află în municipiul Iași, zona Moara de Vânt – Podgoria Copou. Spitalul va avea 850 de paturi în regim de spitalizare continuă și 40 paturi pentru spitalizare de zi.
Terenul are o suprafaţă de 12 ha (120.000 mp) și este în afara zonei urbane a orașului Iași, la aproximativ 9 km de centrul orașului.
Din punct de vedere arhitectural, SRU Iaşi va fi un complex de construcţii pe 7 etaje: subsol, parter și cinci etaje superioare.
Amprenta clădirii este de 27.340 m2, în timp ce suprafața totală utilă este de 70.108 m2, valoare ce nu include spații tehnice, circulații majore și suprafață pentru extinderea ulterioară în subsol.
Volumul total construit este de 678.163 m3. Spitalul va dispune de 1.497 locuri de parcare auto, la care se vor adăuga locuri de parcare pentru motociclete, biciclete, ambulanțe și o staţie de autobuz.
Niciun comentariu!
Poți adăuga unul pentru a porni o conversație.